Alegeri parţiale: Noii parlamentari, aleşi la fel ca primarii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, organizarea de alegeri parţiale simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, în data de 25 mai. Parlamentarii care vor acoperi locurile rămase vacante vor fi aleşi după modelul electoral folosit la algerile locale.

Eugen Nicolicea, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, a anunţat că scrutinul pentru locurile vacante urmează să fie organizat într-un singur tur. "Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător. În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii aflaţi în această situaţie", a spus Nicolicea.

Candidatul care va obţine cele mai multe voturi va fi declarat câştigător. La alegerile parlamentare din decembrie 2012 s-a folosit sistemul electoral uninominal, prin care cel care obţinea un procent de peste 50% câştiga automat colegiul şi locul în Parlament. Dacă niciun candidat nu reuşea să ia 50% plus unu din sufragii, toţi candidaţii intrau într-un sistem de redistribuire la nivel judeţean, apoi la nivel naţional. Astfel, în funcţie de coeficientul obţinut de partid, la redistribuire, unii candidaţi obţineau locuri în Parlament de pe locul doi sau chiar trei. Aşa s-a ajuns în situaţia de a avea un Parlament obez, format din aproximativ 600 de aleşi.

Acum, când Guvernul trebuie să organizeze alegeri în şase colegii senatoriale, nu mai poate aplica sistemului votului uninominal, pentru că nu mai este posibilă metoda redistribuirii, nici la nivel judeţean, nici la nivel naţional, astfel încât, cel care va obţine cele mai multe voturi va fi declarat, automat, câştigător. Acest sistem, un derivat al modelului de vot uninominal, este folosit la alegerile locale, în urma cărora sunt aleşi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene.

Unde se fac alegeri

Din cele şase colegii uninominale, două sunt de senatori (colegiul senatorial din Bucureşti eliberat de Dan Voiculescu şi cel din Gorj, în care a fost ales Toni Greblă, plecat la Curtea Constituţională) şi patru colegii de deputaţi (Colegiul 4 din Ilfov (vacantat de Eduard Hellvig, transferat de liberali la Parlamentul European), Colegiul 2 din Satu Mare (eliberat de Ovidiu Silaghi, plecat şi el la Bruxelles), Colegiul 3 din Hunedoara (în care fusese ales Dan Radu Ruşanu, demisionar pentru postul de şef al ASF) şi Colegiul 9 din Galaţi (care i-a aparţinut lui Aurel Nechita, titularul unei sentinţe definitive de incompatibilitate).

Potrivit calendarului aprobat de Guvern, termenul limită pentru depunerea candidaturilor va fi 5 mai, urmând ca eventualele contestaţii să fie soluţionate până la 11 mai. Campania electorală pentru alegerile parţiale va începe la 10 mai. Executivul a estimat că în colegiile respective se va realiza o economie de aproximativ 50% cu costurile celor două scrutinuri.

Citeşte şi:

De ce va pierde Ponta alegerile prezidenţiale. Care e cartea câştigătoare pe care trebuie să mizeze orice candidat

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite