Două „busole” similare indică modificări radicale de atitudine faţă de Roşia Montană între 2012 şi 2014!

Proiectul exploatării de la Roşia Montană a fost în ultimii ani una dintre temele cele mai vizibile din politica românească. Dincolo de importanţa evidentă în termeni de beneficii, costuri şi riscuri, proiectul este şi un test pentru calitatea interacţiunilor dintre instituţii, actori politici şi cetăţeni la două decenii după schimbarea de regim.

(Text scris impreuna cu Gabriel Badescu si Toma Burean, de la Departamentul de Stiinte Politice din Cluj, membri in echipa EUvox Romania.)

Protestele începute în toamna anului 2013 au creat un experiment natural despre efectele expunerii publicului la surse radical diferite de informaţie: o perioadă de câtiva ani în care pentru cei mai mulţi cetăţeni informaţiile despre proiect au venit doar din campanii masive de reclame plătite de RMGC, urmată de o perioadă care a început cu protestele împotriva realizării proiectului din câteva oraşe mari şi din zona vizată de proiect, ignorate sau boicotate de mass-media la început, însă cu vizibilitate ridicată după câteva săptămâni. În ce fel s-au schimbat opiniile cetăţenilor în perioada care include protestele din 2013?

Din păcate sondajele de opinie care să acopere această temă prin estimări repetate sunt puţine, iar cele care sunt fie nu permit comparaţii în timp, fie au probleme de metodologie sau etică profesională.

Iată câteva rezultate a două busole politice (Voting Advice Applications) privind susţinerea proiectului de la Roşia Montana: Votul Meu (www.votulmeu.com), realizat înainte de alegerile din 2012, şi EUvox (www.euvox.eu), realizat aceste zile, înainte de alegerile europene.

Limitele studiilor bazate pe astfel de instrumente, în comparaţie cu sondajele (bine făcute), sunt evidente: subiecţii se autoselectează şi provin aproape exclusiv din rândul celor care folosesc internetul frecvent. Chiar şi aşa, rezultatele sunt utile pentru a descrie categoria tot mai largă de respondenţi care utilizează internetul (peste 50% dintre cetăţii români folosesc internetul, iar peste 40% folosesc Facebook).

Figura care ilustrează acest articol reprezintă distribuţia răspunsurilor în 2012 (prima coloană), în comparaţie cu momentul de timp actual (a doua coloană)[1].  

În tabelul următor sunt reprezentate preferinţele pentru continuarea exploatării în relaţie cu preferinţele pentru principalele partide politice în 2012 şi în 2014. 

Se observă că opiniile faţă de proiectul de la Roşia Montana s-au schimbat radical în ultimii doi ani şi că niciunul dintre partidele cuprinse în EUvox 2014 nu are simpatizanţi cu majoritate în favoarea proiectului.

Iată câteva întrebări care se nasc din aceste date:

# Cât de mult contează acest subiect în context electoral? Are consecinţe creşterea sau scăderea distanţei dintre poziţia unui partid faţă de proiect şi cea a alegătorilor săi?

# În ce măsură opiniile alegătorilor ar putea fi din nou schimbate în urma dezbaterilor publice sau a unor informaţii noi despre proiect?

# În ce fel ostilitatea faţă de investiţia RMGC din Roşia Montana va fi transferată în viitor altor potenţiale exploatări de resurse naturale din România?

Un alt text care utilizează datele EUvox pe tema exploatării de la Roşia Montană poate fi citit aici.

[1] Datele sunt ponderate astfel încât structura pe vârste, sex şi judeţ de provenienţă să fie apropiată de cea a populaţiei de adulţi din România.