Am acceptat să merg la Antena 3 la emisiunea „Subiectiv", a lui Răzvan Dumitrescu, înainte de a face legatura că astăzi la emisiunea lui vom dezbate un subiect cu care nu mă voi simţi deloc în largul meu: achitarea sau condamnarea lui Adrian Năstase.

Chiar dacă după ultima condamnare omul a facut serioşi paşi înspre partea discretă a vieţii publice, este evident că stârneşte în continuare interesul presei şi al opiniei publice. Şi cred că astăzi buletinele de ştiri ale televiziunilor se vor deschide cu dosarul Zambaccian.

Se va aminti din 15 în 15 minute că fostul premier a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, dar a fost achitat pentru luare de mită! Că soţia sa, Dana Năstase, a fost şi ea achitată pentru complicitate la luare de mită şi că a fost condamnată în dosarul cunoscut sub numele de "Zambaccian". Instanţa supremă a dispus condamnarea ei la trei ani de închisoare, tot cu suspendarea executării pedepsei, pentru "participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală", fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj... şi tot aşa...

Şi unii vor spune cum PSD va fi zdruncinat dacă Năstase va fi condamnat, ceea ce cred şi eu, pentru că Năstase înseamnă PSD şi istoria sa recentă de partid neferit de evenimente care implică fapte de corupţie... iar alţii se vor bucura nespus dacă Năăstase va fi achitat.

Cert e că urechile mele nu vor mai suporta să audă cum cineva care va fi condamnat în România este o victimă a sistemului, cum justiţia este în integralitatea ei condusă de ăla cu Coarne de la Cotroceni sau ca ICCJ a dat hotărârea, oricare ar fi ea, sub presiunea opiniei publice sau a MCV.

Toate acestea se vor întampla doar dacă ICCJ nu va amâna pronunţarea, care evident că ar menţine suspansul... stare care cred că nu place nimănui.

Şi mai sunt, tot mâine, alte câteva pronunţări la Înalta Curte. Cumva, ziua de 6 ianuarie am senzaţia că va rămâne de referinţă pentru justiţia din ţărişoara asta a noastră.

Preluat şi pe  alinagorghiu.ro.