Dosarul 10 august: ce şanse are după compromiterea probelor

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Reprimarea violentă a protestelor de la 10 august 2018
Reprimarea violentă a protestelor de la 10 august 2018

Dosarul 10 august se redeschide, dar tergiversarea şi, apoi, clasarea lui au dus la distrugerea sau anularea unor probe care nu mai pot fi recuperate.

Câţiva dintre antreprenorii Justiţiei autohtone au ales, cumva intenţionat, un circuit care să  aneantizeze tot ceea ce era împotriva liderilor Jandarmeriei, acuzaţi că au reprimat violent protestul paşnic din 10 august 2018, din faţa Palatului Victoria. Redeschiderea dosarului oferă o perspectivă optimistă în care magistraţii români ar putea demonstra că nu totul e atât de putred în jurul acestui caz, după ce toate structurile de forţă autohtone răsuflaseră uşurate crezând că scapă basma curată. Ce s-a schimbat, însă, la vârful Justiţiei, pentru a putea crede într-o rezolvare rapidă şi corectă a unui dosar cu ramificaţii complicate? 

În primul rând, şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procuroarea Georgiana Hosu, care a compromis în primă fază dosarul, şi-a dat demisia, după ce soţul ei, fost poliţist, a fost condamnat pentru instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii. Georgiana Hosu a fost numită în această funcţie de preşedinte, cu toate că acesta îi cunoştea vulnerabilităţile, iar ea, ulterior, a pus umărul la salvarea şefilor Jandarmeriei. 

În al doilea rând, dosarul se întoarce la procurorii militari, dar această revenire nu înseamnă neapărat o accelerare a anchetei. Dosarele istorice au stat decenii întregi la Parchetul Militar şi marii vinovaţi încă nu au fost pedepsiţi. Totuşi, procurorul militar care a declanşat ancheta, Bogdan Pârlog, care ştie bine dosarul, nu e neapărat optimist. A vorbit despre multe imagini care nu mai pot fi recuperate, dar şi despre anularea altora: "Să nu uităm că în momentul în care procurorul de caz (Doru Stoica) a dat soluţie (de clasare a dosarului), a şi restituit telefoanele părţilor implicate fără să facă o percheziţie informatică a telefoanelor respective." Dacă le-ar fi verificat, procurorul ar fi găsit toate mesajele organizării represiunii, fiindcă întreaga comunicare s-a făcut pe WhatsApp.

Nu e clar, deci, dacă probele rămase mai pot duce la o soluţionare serioasă a cazului. În plus, spre deosebire de Mineriadă şi Revoluţie, unde faptele sunt imprescriptibile, în cazul reprimării de la 10 august, termenul de prescripţie pentru purtare abuzivă este ridcol de mic.

Dosarul 10 august a fost început de Secţia Parchetelor Militare, care s-a autosesizat, imediat după manifestaţia din 2018. Atunci, peste 100.000 de oameni au venit în faţa guvernului să strige împotriva guvernului PSD, să o susţină pe Laura Codruţa Kövesi, demisă din fruntea DNA, şi să se revolte din cauza modificărilor aduse legilor justiţiei şi Codurilor penale. Jandarmii au intervenit în forţă, folosind bastoanele de cauciuc şi gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor paşnici. Peste 700 de persoane au avut de suferit din cauza grenadelor lacrimogene sau pentru că au fost bătute, şi au depus sesizări penale după 10 august 2018, considerându-se părţi vătămate.

Anchetatorii nu au reuşit încă să afle dacă a existat o regie a reprimării manifestanţilor, şi dacă da, cine a gândit-o şi de ce. Apoi, cine a ordonat folosirea violenţei împotriva protestatarilor şi cine sunt responsabilii politici ai înăbuşirii dure a protestului.

Totuşi, în mai 2019, şefii Jandarmeriei, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, şi colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, au fost acuzaţi pentru complicitate la abuz în serviciu şi "complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă". În cele din urmă, ei au fost salvaţi de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), unde a fost mutat dosarul, după ce Jandarmeria a făcut o sesizare, acuzând că pe 10 august 2018 a avut loc o încercare de lovitură de stat. Ipoteză lansată şi susţinută de PSD, dar infirmată. În final, în 2020, cei trei lideri ai Jandarmeriei au fost scoşi de sub urmărire penală de DIICOT, dar acuzaţiile împotriva jandarmilor cu grade mici au fost trimise înapoi Secţiei Parchetelor Militare pentru continuarea cercetărilor.

Odată cu redeschiderea Dosarului 10 august se amână acţiunile la CEDO pe care le pregăteau mai mulţi avocaţi ai victimelor şi reîncepe bătălia pentru salvarea foştilor capi ai jandarmilor. Dintre ei, Laurenţiu Cazan a fost avansat locotenent-colonel şi este adjunct al directorului general al Jandarmeriei Municipiului Bucureşti, în vreme ce coloneii Gheorghe Sebastian Cucoş de 45 de ani şi Cătălin Sindile de 43 de ani s-au pensionat.

Deocamdată, n-au fost luate în discuţie foarte în serios responsabilităţile politice. Mai pot afla procurorii de unde au venit ordinele? A fost implicată fosta ministră a Internelor, Carmen Dan? Cine altcineva mai putea opri violenţele? Ce rol a avut colonelul Cătălin Paraschiv, omul în alb, care îi dirija în Piaţa Victoriei pe jandarmii înarmaţi până în dinţi? De ce, aşa cum spunea procurorul Pârlog, o parte dintre proiectile era îndreptată împotriva persoanelor care protestau paşnic? De ce oamenii care provocau nu au fost izolaţi? Magistraţii care au încercat compromiterea dosarului vor fi traşi la răspundere? Multe alte întrebări pot fi puse şi nu e clar dacă procurorii care preiau cazul vor avea curajul să meargă până la capăt repede sau dacă se vor lăsa copleşiţi de puterea unor instituţii care vor să-şi salveze onorabilitatea.

Sabina Fati - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite