Guvernul Ponta IV este ultimul remake de succes al francizei din coaliţia greu de ucis. O distribuţie de excepţie a fost reciclată special pentru al patrulea film în care Victor Ponta, protagonistul, joacă rolul prim-ministrului care se luptă să reprezinte cu succes cinci milioane de cetăţeni. Alături îi stau liberalul de stânga Călin Popescu Tăriceanu şi gaşca sa, inclusiv personajul episodic de pe la Cultură, poreclit odinioară "ministrul HIV". El ar putea fi, în noul rol, "ministrul HIV II".

Uneperişti, tăricenişti, conservatorii celui după gratii conservat şi-au dat mâna cu PSD pentru al patrulea guvern, care seamănă izbitor cu al doilea şi care nu e diferit cu nimic, la nivel de conducere, de I şi III. Nu ştiu voi, dar eu nu aş lua bilet la un film care copiază aceleaşi secvenţe ieftine, aceleaşi replici şi abuzează actorii (politici) cu atâta înverşunare. Câte festivaluri Shakespeare putea organiza Daniel Barbu în timpul care negocia funcţii pe la Guvern? Numai dânsul ne poate spune. Ce şansă ratează Ioana Petrescu, supranumită Sandy Bell după apariţia de 1 Decembrie, când negocierile cu FMI aproape că sunt duse cu un Daniel Chiţoiu reînvestit în funcţie, numai cutiile de ciocolată pe care le mănâncă în timp ce lecturează Codul Fiscal stau mărturile.

Câte invitaţii la cafea a ratat Călin Popescu Tăriceanu de la foste şi viitoare pretendente nu ştim, dar nici ofiţerii de la starea civilă nu vor afla vreodată!

Câte excursii în Dubai va mai rata prim-ministrul, nici asta nu ştim, dar negocierile pentru susţinere parlamentară, în vederea unui al patrulea guvern condus de Victor Ponta seamănă teribil cu insistenţa sâcâitoare a celor care au continuat să producă mii de episoade din "Tânăr şi neliniştit", deşi telespectatorii erau dezgustaţi.

Ca telespectator, cinefil amator, posesor de televizor nu ai cum să nu fii dezgustat de aceleaşi figuri care apar şi împart caşcavalul, cu o delegaţie FMI care aşteaptă la uşă. Nu ai cum să nu vrei să îi organizezi lui Barbu propriul lui festival cu un maraton de piese ale lui Shakespeare, în care să-l joace pe Hamlet sau să îl pui pe Gerea ministru peste un cătun, doar aşa, pentru titlul onorific, ca să nu mai fie supărat că a avut un mandat mai scurt decât propriul său CV. Între noi fie vorba, nici ultimii miniştri din Guvernul Ponta nu au rezistat prea mult.

În sfârşit, pentru că viaţa bate filmul, nu avem decât să mijim ochii şi să privim grotescul spectacol politic al celor care au primit deja "Zmeura de Aur", dar vânează direct o cloşcă să le facă pui de aur.

În toată vânzoleala, o singură fiinţă zgribulită, undeva la Guvern, hulită, aşteaptă stingheră să vadă dacă pierde mandatul. Este Miss Moneypenny de la Finanţe, care de la aspirantă la titlul de noua fată Bond a rămas, în memoria colectivă, drept "doamna cu usturoiu', dinainte şi după Chiţoiu".

Între timp, ancheta privind votul din diaspora a ajuns într-un punct în care e pomenită doar de Opoziţie, sporadic, prin comunicate.