Doamnă premier Dăncilă, de ce nu faceţi restructurarea guvernului acum?

Nu-mi fac iluzii că dna premier va citi şi înţelege acest articol. Îl scriu pentru cititorii care evaluează actuala guvernare şi care vor fi votanţi în următoarele trei rânduri de alegeri. Spunea dna Dăncilă: „PSD - un partid care nu a luat niciodată decizii împotriva oamenilor, dimpotrivă…“. Să vedem dacă votanţii sunt de accord cu această afirmaţie. Pe 26 mai n-au fost de accord, PSD şi-a injumătăţit scorul din 2016.

PSD a avut impresia că mai poate amăgi populaţia cu pomeni electorale, roase apoi de inflaţie. N-a reuşit, s-a păcălit.

Decizii ale PSD împotriva oamenilor

• Din 2012 până în prezent, PSD n-a construit nicio autostradă cap-coadă;
• Nu s-au modernizat căi ferate importante;
• 2000 de şcoli au WC-ul în curte, afectând grav sănătatea elevilor;
• Bucureştiul este singura capitală europeană care nu are centură funcţională;
• România se împrumută la dobânzi foarte mari, împrumuturi pe care le vor plăti copiii noştri;
• Chiar şi în Bucureşti există 200 de străzi neasfaltate, fără canalizare şi apă curentă. În restul ţării, 50% dintre gospodării au WC-ul în fundul curţii;
• Învăţământul este la pământ, 48% dintre absolvenţii clasei a VIII-a nu ştiu cele patru operaţii aritmetice;
• Spitalele sunt nemodernizate, fără aparatură performantă, uneori fără medicamente, în schimb pline de microbi şi infecţii;
• Pensionarii au primit o singură mărire a pensiei, în doi ani şi jumătatea, mărirea înghiţită de inflaţia cumulată. Iar promisiuni de viitor fac mai toţi politicienii, fără să se împlinească.  

În schimb, avem 28 de ministere care toacă banii statului degeaba, avem pensii şi salarii nesimţite care toacă 2 miliarde de euro anual, bani din care se puteau construi autostrăzi şi şcoli moderne. Acestea nu sunt „măsuri“ împotriva românilor?

S-a ajuns la fundul sacului bugetar. Singura soluţie, reducerea cheltuieilor de funcţionare a statului

Până şi ministrul Teodorovici recunoaşte că nu mai sunt bani, când vorbeşte de impozitarea pensiilor speciale, interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat, de concedieri de personal din sectorul bugetar. Ministrul PSD al Finanţelor spune asta, nu duşmanii de „clasă“ ai PSD.

Dacă tot se preconizează o remaniere, de ce n-ar fi aceasta o restructurare a guvernului, prin reducerea la 14-16 a numărului de ministere? Fiţi sigură că va trece de parlament, pentru că şi opoziţia cere de multă vreme o astfel de măsură. Şi preşedintele Iohannis ar accepta imediat o astfel de restructurare.

Premierul Dăncilă este şi şefa, cu acte, a PSD. În principiu poate lua orice măsură doreşte, CEx-ul va fi de acord automat. Aşa-i moda la PSD. Culmea este că şi şansele la prezidenţiale ale PSD ar creşte considerabil după o astfel de măsură. De cine vă este frică, dnă premier? De „nobilii“ locali ai PSD? Oricum vă vor da afară după prezidenţiale, pentru că fără astfel de măsuri radicale PSD nu va intra în turul al doilea. Nici vorbă să câştige alegerile.

Pe lângă înlocuirea unor miniştri neperformanţi, la Educaţie, la Interne, Externe, Transporturi şi alţii, sunt şi miniştri şi ministere de care n-a auzit mai nimeni. De ce cheltuie banii statului, adică ai noştri, ai contribuabililor? Odată cu desfiinţarea unor ministere dispar şi structurile teritoriale din subordine, adică posibil sute de mii de angajaţi, destul de calificaţi încât să-şi deschidă o afacere proprie. Cu economii considerabile la bugetul de stat.

Ministerul Cercetării şi Inovării poate fi unit cu ministerul Educaţiei, cum a fost şi în alte perioade. Oricum, prea puţini români ştiu de cine este condus acest minister.

Ministerul Apelor şi Pădurilor poate fi contopit cu ministerul Mediului.

Ministerul Agriculturii. Ce nevoie are statul român de un astfel de minister, când toată agricultura României este privată? Există instituţii precum APIA, ADS, şi altele, care se pot ocupa de sarcinile precise pe care le au, fără un minister titular care, ce să facă? Să dea indicaţii din gură?

Ministerul Turismului. Şi întreg turismul este privatizat. Acest minister, la care nu ştim cine e ministru, arde gazul degeaba. Este suficientă o agenţie care să se ocupe de acreditarea unităţilor de turism, iar infrastructura necesară turismului poate fi consolidată la ministerul Transportului şi/sau al Dezvoltării.

Ministerul Tineretului şi Sportului. Nu are obiectul muncii. Nu mai există Daciada, sau Cântarea României. Tinerii învaţă şi fac sport în şcoli şi universităţi, sau în cluburi private de sport. Sportul de masă este o gogoaşă, funcţionează cu mai mult succes în şcoli şi universităţi. Mai mult, în direcţiile judeţene pentru tineret şi sport există circa 3500 de salariaţi. Şi ce fac aceştia? Nimic!

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Şi acesta este total inutil. Teatrele, alte instituţii de cultură ar trebui privatizate, iar „cultura“ elevilor se face în şcoli, fără legătură cu ministerul.

Ministerul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat. Este şi acesta inutil, pentru ca mediul de afaceri este privat. Anumite măsuri de sprijinire a mediului de afaceri se pot lua la ministerul de Finanţe, nu este nevoie de un minister despre care nici nu ştim de cine este condus.

Ministerul pentru românii de pretutindeni, ministerul pentru relaţia cu Parlamentul, ministerul delegat pentru afaceri europene, sunt invenţii pur româneşti, nu mai există nicăieri în lume.

Actuala structură a guvernului a fost generată de Dragnea, Vâlcov şi alţi câţiva, în scopul de a mulţumi „nobilii“ locali care acordau sprijin puterii politice, prilej de a li se permite să se înfrupte din banii publici. Alte motive n-au existat.

Şi de la ministerele rămase se pot face economii

Iată exemplul ministerului Educaţiei. La Ministerul Educaţiei avem 10 Direcţii Generale, 23 de Direcţii, 12 Servicii, 4 Birouri şi 11 Compartimente. În total circa 550 de salariaţi. La care se adaugă personalul din Inspectoratele Şcolare, circa 2000 de persoane. Ministerul Educaţiei are, aşadar, personal de conducere de 2550 de persoane. Ca să conducă ce? Un învăţământ aflat deja în colaps?

Declaraţia ministrului Andronescu: „Dacă este să comparăm numărul de elevi înscrişi în sistem în prezent faţă de acum 15 ani, constatăm că este o diferenţă de un milion şi jumătate de elevi. Nu sunt scoşi din înmatriculările din sistem. De ce? Pentru că finanţarea este per căpiţă. Şi atunci sunt foarte mulţi elevi care, teoretic, aparţin învăţământului obligatoriu, dar, fiind plecaţi cu părinţii, nu îi mai regăsim la examene“.

Pentru câţi elevi plăteşte bugetul şcolarizarea? Nimeni nu ştie! Plătim aiurea bani pentru 1,5 milioane elevi, care nu există, cum susţine dna Andronescu? Posibil că aşa este.

Dacă dna premier Dăncilă ar avea forţa cu care se tot laudă, ar înţelege aceste lucruri şi ar trece la fapte. Cu o cariocă în mână, uitându-se pe lista ordonatorilor de credite, ar tăia, pur şi simplu, acei ordonatori care nu aduc nimic folositor la funcţionarea ţării. Că tot se apropie rectificarea bugetară. Dacă nu înţelege şi îi lasă să funcţioneze mai departe, pe banii statului, după alegerile prezidenţiale va pleca din funcţie, ca principal factor al pierderii ruşinoase a alegerilor. Sau va fi dată afară de „nobilii“ locali. Mai ştim pe cineva care a plecat ca „prostul“ din politică...