Să spunem că am avut iarăşi parte de o ploaie de greşeli gramaticale şi de pronunţare? Că dl. Toader a mai excelat o dată în dezacorduri flagrante între subiect şi predicat, că şi-a mai dovedit - a câta oară? - incapacitatea de a folosi, aşa cum se cuvine şi cum impun normele academice în vigoare, mai mult ca perfectul şi că a persistat în greşeala de a pronunţa, aşa cum nu se mai întâmplă decât în nu ştiu ce comună uitată de lume din Moldova, numeralul optsprezece, optusprezece? Situându-se astfel în vecinătatea altor analfabeţi funcţionali aflaţi şi ei componenţa guvernului Dăncilă, începând cu însăşi şefa Executivului şi continuând cu Paul Stănescu, Dănut Andruşca, Lucian Şova sau Valentin Popa-Pamblică.

Să reiterăm faptul că, în cursul apariţiei sale publice de marţi seara, dl. Toader s-a mai dovedit o dată a fi un amestec de aroganţă şi de Agamiţă Dandanache, de ticăloşie şi de suficienţă? Ori că dl. Toader a mai probat pentru a n-a oară că amestecă mimarea ignorării deliberate a regulilor elementare de comunicare publică, folosirea excesivă a jargonului de specialitate cu intenţia mai mult decât perversă de a vorbi fără a spune, de fapt, nimic? Un nimic ce coincide cu ceea şefii politici ai domniei-sale se dau de ceasul morţii să audă. 

Să mai notăm o dată faptul că dl. Toader neagă ceea ce este de domeniul evidenţei? Că minte de îngheaţă apele? Că este hotărât să folosească noul şi, din câte se pare, inventatul scandal al protocoalelor dintre Procuratura generală şi Serviciul Român de Informaţii, protocoale datând din anul 2016, spre a grăbi înlăturarea din funcţie a procurorului general al României, dl Augustin Lazăr?

După ce dl. Toader a avut neobrăzarea de a nega, în urmă cu câteva zile, că ar cunoaşte protocoalele cu pricina, aceasta până în clipa în care dl. Lazăr a produs dovada contrarie, ieri seară ministrul Justiţiei s-a mai dedat la o nouă, jalnică, descalificantă şi ieftină abureală. La o dezinformare de toată jena.

Dl. Toader s-a prefăcut a ignora faptul că procurorul general a precizat cum nu se poate mai clar detaliul că, în iarna anului 2016, au fost încheiate două protocoale, dintre care doar unul singur clasificat, şi că ambele au fost trimise la timpul oportun la Cabinetul Ministrului Justiţiei. Dl. Tudorel Toader a refuzat să spună de ce de abia acum, adică exact în zilele în care a declanşat procedura evaluării d-lui Lazăr, şi-a adus aminte de protocoalele în chestiune. Oare a făcut-o stimulat eminamente de dezvăluirile interesate ale consilierului premierului Dăncilă, penalul Vâlcov Darius, în compania căruia dl. Toader se pare că se simte mai mult decât confortabil? La fel cum se simte şi în aceea a încă unui alt penal de mare magnitudine. Nimeni altul decât dl. Liviu Nicolae Dragnea.

Dl Toader a pozat, ieri seară, în Tudorel enigmistul, simulând şi încercând în cel mai abject mod cu putinţă să păcălească opinia publică şi presa că nu ar înţelege de ce în mapele domniei-sale se găsesc două astfel de protocoale. Aceasta în pofida precizărilor mai sus amintite ale d-lui Augustin Lazăr.

Ce s-ar putea spune, aşadar, nou despre prestaţia de ieri seară a d-lui Toader? Absolut nimic. Nimic în afară de reiterarea faptului că ministrul Justiţiei a evoluat în nota sa obişnuită. Aceea a penibilului. Convins că acesta nu ucide şi că nici nu îl deposedează de titlurile universitare pe care dl. Toader se încăpăţânează să le trimită în derizoriu. Ori să probeze că nu le merită.