Dispută Guvern-USR privind dreptul de vot pentru locale. Ce spune Codul bunelor practici al Comisiei de la Veneţia

Condiţia impusă de Guvern privind dreptul de vot locale nu încalcă bunele practici în materie electorală, aşa cum susţine USR, dovadă fiind recomandările Comisiei de la Veneţia. PNL nu va renunţa la aceasta, însă e dispus să accepte unele modificări la proiectul de lege aflat în Parlament pentru angajarea răspunderii, potrivit unor surse politice.

Guvernul e aspru criticat de USR şi o parte a societăţii civile pentru că ar vrea să impună o condiţie referitoare la exercitarea dreptului de vot la locale. Mai precis, în legea pregătită pentru angajarea răspunderii Guvernul vrea că cetăţenii care vor să meargă la urne să aibă reşedinţa stabilită de cel puţin 90 de zile în localitatea în care urmează să voteze la alegerile locale, motivul invocate fiind evitarea „turismului electoral”. Potrivit lui Orban, în 2016 au fost aproximativ 20.000 de cereri pentru viză de flotat, în timp ce în anii fără alegeri electorale, numărul acestora a fost de zece ori mai mic.

USR, prin vocea lui Dan Barna, a exclus din start posibila problemă a „turismului electoral”. Mai mult, USR susţine că o asemenea prevedere ar fi neconstituţională. „Introducerea unei astfel de limitări ridică probleme suplimentare de constituţionalitate. Recomandarea e aceea că nu pot fi restricţionate drepturile electorale trebuie privită în această cheie. În momentul în care spui că doar dacă ai viză făcută cu 90 de zile înainte de alegeri, asta este o restricţie clară care va ridica probleme de constituţionalitate şi o eventuală foarte probabilă a CCR. Noi solicităm şi ne aşteptăm să fie eliminat acest prag artificial care creează dificultăţi pentru cetăţeni”, a afirmat Dan Barna.

Altfel stă situaţia în ceea ce priveşte recomandările Comisiei de la Veneţia, instituţie invocată des în dezbaterea privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi. În „Codul bunelor practici în materie electorală” al Comisiei de la Veneţia e precizat că fiecare persoană „are dreptul de a alege şi de a fi ales”. Însă acest drept „poate fi şi trebuie exercitat ţinând cont de anumite condiţii”. În ceea ce priveşte cazul reşedinţei a unui votant, Codul prevede că poate fi impusă o „condiţie obligatorie de reşedinţă” doar în cazul alegerilor locale sau regionale. „O perioadă obligatorie de reşedinţă nu trebuie să depăşească şase luni; o perioadă mai lungă poate fi cerută numai pentru a asigura protecţia minorităţilor naţionale”, arată Comisia de la Veneţia. Practic, în recomandările Comisiei de la Veneţia nu găsim o posibilă problemă de constituţionalitate.

Compromisul PNL-USR

Potrivit unor surse politice, Guvernul ar putea să-şi reconsidere poziţia, în sensul în care să micşoreze numărul de zile la 60 sau 45 în ceea ce priveşte limita perioadei în care schimbarea reşedinţei e acceptată. Pe de altă parte, liderii liberali par foarte decişi să nu renunţe la presiunea USR, cu toate că aceştia susţin neconstituţionalitatea articolului şi încearcă să atragă de partea lor societatea civilă.

În ceea ce priveşte vechimea reşedinţei, în prezent nu există nicio prevedere pentru acest aspect nici în Legea privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, persoanele aflate în acest caz putând să-şi exprime opţiunea pe lista suplimentară.