Dezmăţul bugetar pândeşte în Parlament. Ce pensii speciale pregăteşte PSD pentru toamnă

Noi categorii de bugetari ar urma să beneficieze de pensii speciale începând cu această toamnă, potrivit mai multor iniţiative legislative aflate la un pas de a fi adoptate în Parlament. Proiectele, depuse de aleşi ai PSD în legislatura trecută, ar permite acordarea de pensii de serviciu pentru personalul de specialitate al AEP, profesorii din învăţământul preuniversitar , dar şi personalul de intervenţie de pe ambulanţe.

Camera Deputaţilor este la un pas de votul unui proiect de lege prin care personalul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) ar urma să aibă dreptul la pensie de serviciu, la fel ca aleşii din Parlamentul României. „Noi acum patru ani de zile am spus dreptate până la capăt. Dintr-o eroare, personalul AEP a fost uitat. Prin această iniţiativă considerăm că reparăm o nedreptate. Dacă funcţionarii AEP prin lege au acelaşi atribuţii cu funcţionarii publici parlamentari, de aceea trebuie să susţinem în continuare această iniţiativă“, a declarat deputatul PSD Florin Iordache, unul dintre iniţiatori, în septembrie anul trecut, când proiectul ajunsese la votul final în Camera Deputaţilor. Până la urmă s-a amânat.

Concret, iniţiativa legislativă  urmăreşte modificarea Legii 215/ 2015 pentru includerea personalului de specialitate din AEP în categoria celor care primesc pensii de serviciu. Proiectul, care a fost depusă în 2016 de şase deputaţi PSD, printre care Florin Iordache, Florin Pâslaru, fost lider al deputaţilor social-democraţi, şi Marian Neacşu, secretarul general al partidului, a fost respinsă de Senat, însă în Camera Deputaţilor, la comisia de specialitate, a primit aviz pozitiv.

Ministrul Sănătăţii, susţinătorul pensiilor speciale pentru personalul de pe ambulanţe

De asemenea, personalul profesionist de intervenţie din cadrul serviciilor de ambulanţă ar putea beneficia de pensii speciale. Un proiect de lege care prevede acest tip de pensii, semnat de zeci de parlamentari ai PSD, ai fostului UNPR şi UDMR, deja adoptat de Senat, ar urma să fie discutat în toamnă de deputaţi.

Acest proiect  reglementează obligaţiile şi drepturile personalului profesionist de intervenţie: medici, asistenţi medicali, ambulanţieri/şoferi de autosanitară şi operatori registratori de urgenţă. Iniţiatorii consideră că aceştia trebuie să dobândească un regim special având în vedere că îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebit de periculoase.

„Proiectul de statut are drept scop eliminarea discriminării şi asimilarea unor drepturi dobândite de personalul operativ militar din cadrul MAI ce îndeplineşte atribuţii de urgenţă şi intervine alături de personalul profesionist operativ din cadrul Serviciilor de Ambulanţă Judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov“, susţine, în expunerea de motive, Florin Bodog, în prezent ministru al Sănătăţii.

Potrivit articolului 18, personalul de intervenţie ar urma să beneficieze de „pensie specială de serviciu, cu reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: vârsta minimă de 57 de ani şi o vechime de cel puţin 20 de ani în activitate ca personal operativ de intervenţie''. Parlamentarii care au semnat proiectul de lege propun ca pensia să reprezinte 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile legale, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. La pensie au dreptul şi cei cu o vechime de 15-20 de ani, cu o diminuare de 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte. Dacă în urma actualizării cu valoarea punctului de pensie rezultă o pensie specială mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

„Uzura psihică“ a profesorilor, răsplătită

În Senat, la comisiile de specialitate se află un proiect de lege prin care sunt date speciale şi pentru profesorii din învăţământul preuniversitar, iniţiativă deja adoptată de către deputaţi.  Cu doar o zi înainte de a intra în vacanţa de iarnă din 2015, un grup de 15 deputaţi şi senatori, majoritatea de la PSD şi fostul UNPR, a depus un proiect de lege privind acordarea unor drepturi speciale personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Parlamentarii invocau „stresul“, „uzura psihică şi fizică“ la care sunt supuşi profesorii, a căror muncă este, spun ei, la fel de dificilă ca cea a magistraţilor, care primesc pensii speciale.

 „Uzura (fizică şi psihică) generate de exercitarea muncii de formare a tinerilor e cel puţin egală cu aceea a magistratului. Complexitatea meseriei de dascăl cere un efort susţinut şi permanent de pregătire şi perfecţionare pe toată durata activităţii. Dascălul este nevoit să facă faţă stresului accentuat al meseriei în aşa fel încât să nu se resimtă efecte negative în interacţiunea cu elevii", se arată în expunerea de motive.

Proiectul are un articol unic care prevede că: „personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, cu o vechime efectivă de cel puţin 30 de ani în învăţământ, beneficiază, la împlinirea vârstei legale de pensionare, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării“. Pentru a întări argumentaţia lor referitoare la necesitatea pensiei de serviciu pentru profesori, parlamentarii susţin că Legea educaţiei naţionale defineşte învăţământul ca „prioritate naţională“, dar nu înaintează nicio sumă referitoare la impactul financiar asupra bugetului pe care l-ar avea o asemenea măsură.