După Codul penal, şi dezincriminarea şpăgii pentru altul a fost adoptată azi de Parlament. Deputat PNL: „E o ruşine ce aţi votat“

După Codul penal, şi dezincriminarea şpăgii pentru altul a fost adoptată azi de Parlament. Deputat PNL: „E o ruşine ce aţi votat“

Andreea Cosma, deputat. FOTO Inquam Photos

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care urmează să fie dezincriminată şpaga pentru altul, acest proiect având drept iniţiatori pe deputaţii Cătălin Rădulescu şi Andreea Cosma. Pe ordinea de zi a Parlamentului este şi dezincriminarea traficului de influenţă pentru deputaţi şi senatori.

Ştiri pe aceeaşi temă

În forma actuală a Legii privind prevenirea şi combaterea corupţiei e prevăzut faptul că sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru el sau pentru altă persoană  „bani, bunuri ori alte foloase necuvenite“: a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale; b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Pe scurt, de exemplu, se pedepsesc încredinţările de proiecte către persoane din anturajul unui partid politic, chiar dacă cel care face demersul nu primeşte bani, ci ar putea să primească doar susţinere politică pentru ocuparea unei funcţii mai mari. Iar exemplele pot continua.
 
Or, în legea adoptată pe muteşte de Senat şi acum şi de Camera Deputaţilor, cei 15 iniţiatori, printre care se află şi Andreea Cosma, fiica fostului baron Mircea Cosma, acuzat de fapte de corupţie de procurorii DNA, dar şi Cătălin Rădulescu, poţi risca să fi acuzat că ai luat şpagă doar dacă foloseşti pentru tine informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi primeşti „foloase materiale“, adică o şpagă vizibilă. Însă, dacă o persoană publică doar intermediază o şpagă şi nu are niciun beneficiu evident, fapta nu ar mai exista. „Este absurd să presupunem faptul că o persoană comite o asemenea infracţiune fără nici un fel de interes ori beneficiu personal, doar pentru a aduce foloase necuvenite unei terţe persoane“, susţine Cătălin Rădulescu, în expunerea de motive. De asemenea, acelaşi PSD-ist, cunoscut şi ca „deputatul AKM“, vrea să „să se determine o legăturăcert între fapta incriminată şi beneficiul rezultat în favoarea fătuitorului“, pentru că altfel nu ar fi vreo infracţiune de corupţie.  
 
„E o ruşine că aţi votat această lege“, a fost replica liberalului Gabriel Andronache, după ce PSD şi ALDE au votat iniţiativa legislativă. 
 
Cum e motivată schimbarea legii 
 
Expunerea de motive, în care apare doar semnătura deputatului Cătălin Rădulescu, explică prin câteva formulări destul de vagi necesitatea schimbării Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Dăm trei extrase din expunerea de motive care se întinde pe cinci pagini: 
 
- „Sintagma «pentru sine sau pentru altul» a urmărit, în concepţia legiuitorului, evitarea situaţiei în care autorul faptei deşi comite o infracţiune, ar putea să invoce, în apărarea sa, faptul că nu este beneficiarul foloaselor rezultate, în fapt, o asemenea abordare nu are legătură cu realitatea. Astfel, este absurd să presupunem faptul că o persoană comite o asemenea infracţiune fără nici un fel de interes ori beneficiu personal, doar pentru a aduce foloase necuvenite unei terţe persoane“. 
 
- „În mod evident, acela care comite fapta incriminată are un interes, nelegitim, şi nu beneficiază, chiar şi indirect, de folosul rezultat. Dacă acest interes nelegitim şi beneficiul rezultat nu aparţin, cel puţin parţial, şi autorului, atunci nu poate fi vorba de o infracţiune de corupţie sau asimilată unei infracţiuni de corupţie. Este esenţial să se determine o legătură certă între fapta incriminată şi beneficiul rezultat, în favoarea făptuitorului. Faptul că această legătură poate fi intermediată nu înlătură posibilitatea determinării, ca şi obligaţia de a fi determinată cu certitudine. beneficiarul aparent este, în fapt, doar un intermediar, altfel nu ne găsim în prezenţa unei infracţiuni de corupţie“.
 
- „În ceea ce priveşte sintagma «bani, bunuri ori alte foloase necuvenite», intenţia legitimă a legiuitorului de a nu limita tipurile de foloase necuvenite ce se pot obţine dintr-o asemenea infracţiune a dus, în timp la absurdităţi şi la concluzii contrare acestei intenţii. Astfel, câştigul de imagine, popularitaea ori rezultatul unui scrutin electoral au devenit foloase necuvenite» ale unor infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, ceea ce este absurd. În aceste condiţii se creează posibilitatea de a eticheta drept folos necuvenit absolut orice, ceea ce, cu siguranţă nu a fost şi nu este în intenţia legiuitorului“ 
 
Urmează dezincriminarea traficului de influenţă pentru parlamentari? 
Iniţiativa legislativă a deputatului Cătălin Rădulescu prin care aleşii din Parlament ar primi dreptul de a intermedia relaţia dintre oamenii de afaceri şi primari sau reprezentanţi ai Guvernului, fără a fi acuzaţi de trafic de influenţă, a fost introdusă pe ordinea de zi a plenului Parlamentului de miercuri. În trecut, Rădulescu a fost condamnat un an şi şase luni cu suspendare pentru dare de mită.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările