Iohannis, la dezbaterea cu jurnaliştii: Fără mine statul de drept din România s-ar fi rupt. PSD insistă să exceleze cu atacuri de tip xenofob la adresa mea

Klaus Iohannis a paricipat  marţi seară la o dezbatere cu mai mulţi jurnalişti în cursul căreia a subliniat că prin el a putut să fie menţinută România într-o direcţie pro-occidentală şi că „fără el s-ar fi rupt statul de drept”. De asemenea, preşedintele a comentat şi atacurile xenofobe venite din zona PSD.

 Vezi şi dezbaterea Vioricăi Dăncilă cu jurnaliştii 

UPDATE Klaus Iohannis: Teme aranjate nu există. Fiecare participant vine cu inputul pe care îl consideră interesant şi relevant. Am venit în această poziţie acum cinci ani şi am spus atunci că vreau să fiu preşedintele care face altfel de politică, ceea ce înseamnă să generezi soluţii, abordări comune, agreate cu toţi partenerii instituţionali.

Am întâlnit un PSD puternic după alegerile 2016. A venit cu o abordare care a aruncat România în haos. De ce? Pentru a salva câţiva penali. PSD nu a vrut să distrugă doar statul de drept, ci şi marile sisteme. Şi-a înşurubat neamurile şi pilele.  Mandatul meu nu s-a rezumat doar la lupta cu PSD. Am avut realizări care vor influenţa parcursul României. Înţelegerea cu partidele de a aloca 2% din PIB pentru apărare.

M-am opus PSD pentru a ţine România pe traiectoria europeană, pentru a o menţine în spaţiul valorilor europene şi transatlantice. Timp de 30 de ani PSD a inhibat dezvoltarea României. PSD trebuie înlăturat din decizia statului, dar nu oricum, ci în mod democratic, prin vot. E singurul mod democratic, legitim.

Nu am niciun război cu electoratul PSD. Are dreptul să fie reprezentat de un partid democratic. de aceea trebuie PSD trimis în opoziţie, să se reformeze. Noi nu tăiem pensii, nu tăiem salarii. Vom avea grijă ca salariile să crească. Mă adresez în special tinerilor.Votul e vital şi mergeţi pe 24 noiembrie la vot. 

Reporter: Ce garanţii ne daţi că dacă sunteţi aleşi românii o vor duce mai bine? Sunt instituţii care vorbesc de o posibilă criză.

Mă voi implica total şi ştiu ce spun, pentru „România normală”. Vreau să trăim normal. Acest normal înseamnă prosperitate, creştere economică, locuri de muncă bine plătite, şcoli sigure. Pacientul trebuie să fie în centrul sistemului de sănătate. Mă voi implica tot ce ştiu şi pot pentru a lucra împreună cu Guvernul în sensul îmbunătăţirii performanţei economice. Lucrurile arată bine, avem soluţii. 

Reporter: Întrebarea mea se referă la rolul de mediator al preşedintelui. În 2014 aţi primit un mandat puternic pentru apărarea Justiţiei şi a statului de drept. Ultimii trei ani de mandat au stat sub acest semn. Aţi amânat referendum până în 2019. Legile Justiţiei au trecut până la urmă. Imaginea României e cea din MCV. Aţi sacrificat Justiţia pentru interesul dvs electoral?

Se vede destul de bine că nu. Da, am amânat referendumul până în momentul am considerat că o convocare produce efecte maximale. A produs. Demersul meu a fost bine descris de dvs. În afară de faptul că am alungat elefanţii din şedinţa de Guvern, că am coborât în geaca roşie, am retrimis legile Justiţiei în Parlament, le-am trimis la CCR, am solicitate puncte de vedere Comisiei de la Veneţia şi le-am cerut colegilor să-mi facă o evaluare. Am reuşit să anulez 70% din măsurile care ar fi compromis legile Justiţie. Nu sunt perfecte, sunt în vigoare. Lucrurile nu se opresc aici. O să am grijă ca Guvernul să reia aceste chestiuni. Când vom avea majoritate vom repara ce este de reparat. am încpeut campania din 2014 cu promisiunea că voi continua lupta anticorupţie. Fără mine statul de drept din România s-ar fi rupt.

De ce aţi luat decizia să daţi anunţul privind concedierea lui Kovesi prin purtătorul de cuvânt?

Aşa mi s-a părut cel mai potrivit la momentul respectiv.

Sunteţi conştient şi îngrijorat că de la începutul campaniei electorale mediul online vă e mai degrabă ostil pentru că aţi refuzat dezbaterile? 

Într-o campanie electorală există opinii pro şi contra. de aici e şi dinamica campaniei electorale. Eu mi-am pus în practică strategia. Da, am urmărit impactul pe Facebook. În esenţă, dacă tragem linie, numărul urmăritorilor e în creştere. 

Ce mesaj aveţi pentru cei care spun că boicotează turul al doilea?

Le spun că e un tur al doilea între Klaus Iohannis, preşedintele în funcţie, şi o candidată care reprezintă un partid care a guvernat împotriva românilor. 

Nu vă temeţi de demobilizare?

Sper să-i conving că merită să meargă la vot. 

Primul mandat a fost dificil. Cum reuşiţi să grăbiţi ritmul reformelor şi care sunt acestea? 

O adevărată reformă instituţională se poate face modernizând Constituţia. Acum e imposibil, din cauza configuraţiei din Parlament. Până atunci sunt lucruri care pot fi făcute. Şi acum în Parlament s-au găsit majorităţi, pentru moţiunea de cenzură, pentru învestirea Guvernului. După alegerile parlamentare sper să putem lucra pe descentralizare, refacerea marilor sisteme. 

Nu credeţi că e prea mult până înd ecembrie 2020 pentru a demara reformele? Vă gândiţi la anticipate?

Eu cred că se pot organzia alegeri parlamentare anticipate. Asta nu depinde de faptul că eu îmi doresc. Ştiu că sunt şi alte formaţiuni care îşi doresc. Vedem după prezidenţiale, dacă putem concretiza discuţiile. Multe lucruri pot fi rezolvate până atunci. Multe pot fi începute. 

În cazul legii recursului compensatoriu de ce aţi promulgat-o direct. Nici Guvernul PSD nu susţinea forma adoptată în Parlament. 

Legea aceasta a ajuns la CCR, a fost verificată şi a fost găsită constituţională. CCR aici s-a exprimat prin decizie inclusiv pe oportunitate. E o abordare neuzuală. Practic făcea caducă retrimiterea în Parlament. Aceasta e explicaţia după discuţii aprofundate şi tehnice cu cei din Administraţia Prezidenţială. Drept pentru care am promulgat legea. Această lege trebuie reluată şi corectată. 

Regretaţi că nu aţi lansat nişte avertismente referitoare la această lege?

Am lansat avertismente în cazul legilor pe Justiţie. Când am convocat referendumul pe Justiţie a fost un succes imens. A fost un „Da” pentru o Justiţie dreaptă. 

Explicaţi decizia de acceptare Vioricăi Dăncilă?

La acel moment PSD a dispus nu de o majoritate, ci de o largă majoritate. Atunci a fost sprijinit activ, câtepodată cu entuziasm şi de ALDE şi de UDMR. PSD şi aliaţii aveau 60%.

La formarea Guvernului Orban v-aţi implicat  De ce nu v-aţi implicat mai devreme?

La momentul respectiv nu existau condiţiile pentru formarea unei coaliţii. După 26 mai lucrurile s-au schimbat în Parlament. 

Aţi spus că regratţi numirea Vioricăi Dăncilă. Regretaţi că în 2009 aţi stat la un scaun distanţă de Liviu Dragnea? Cum vedeţi lucrurile?

Atunci aşa am văzut lucrurile şi aşa am acţionat, iar acum am acţionat cum vedeţi. Acum îl văd cum l-am descris. PSD e partidul care trebuie înlăturat de la butoanele puterii. 

În mandatul dvs ICCJ, CCR, CSM, Inspecţia Judiciară au scris negru pe alb despre încălcări ale legii, ale Constituţiei, de anumiţi magistraţi. De ce atât de puţine sancţionări ale abuzurilor din partea dvs? de nu ieşiţi să apăraţi drepturile şi libertăţile fundamentale? 

Aş fi putut să merg în CSM şi să încerc să impun un punct de vedere. aş fi putut să fac presiuni. Eu cred în independenţa Justiţiei. Dacă în anumite abordări instituţionale au existat abateri de orice fel, ele trebuie lămurite acolo unde spune Constituţia că se lămuresc, în CSM. Dacă reclam de la toţi politicienii să nu se implice în actul de Justiţie, atunci nu mă implic nici eu. 

În 2015 a trecut prin CSAT un memornadum pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de către o companie despre SUA a spus că a făcut spionaj. Avem memorandumul în CSAT. Se pare că există un posibil contract de realizare a reactoarelor cu această companie. Mai avem licitaţia 5G. Huawei face presiuni pentru a câştiga licitaţia. Ce părere aveţi?

Aici am o părere clară. Vreau să spun clar. Locul nostru, al României, e în spaţiul euro-atlantic. Acolo aparţinem noi. Trebuie să observăm că există şi alte state cu care am putea să avem interese comerciale. Cu China putem să avem schimb comercial, economice, dar nu ne considerăm parte din spaţiul de valori promovat de ei. Nu avem obligaţii venite din istorie faţă de ei. Nu trebuie să mergem prea departe în zona colaborării cu state din Asia. Proiectele le vom analiza cu foarte mare atenţie. 

Aţi avut discuţii cu preşedintele Trump pe aceste chestiuni despre China?

Da, am avut discuţii. Pe noi ne interesează cel mai mult parteneriatul cu Statele Unite. Dorim să promovăm inclusiv partea economică a parteneriatului. 

Adevărul: Tudorel Toader a vorbit despre centre de reflecţie ale PSD care s-au ocupat  de radectarea legilor Justiţiei. Aţi avut cunoştinţă de existenţa unui asemenea centru de reflecţie?  

Nu am auzit despre astfel de centre. Nu ştiu despre ce a vorbit fostul ministru. Legile au fost elaborate în Parlament într-o formă destul de discutabilă. Nu am avut cunoştinţă despre aceste centre. 

Adevărul: Guvernul Dăncilă a promovat mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Conform declaraţiilor publice în Guvern a fost aprobat un memorandum secret. Ştiţi cine a iniţiat memorandumul rămas secret şi care putea avea efecte majore? Avem de a face cu un centru obscur şi aici?

Cu un centru obscur nu, dar cu gândirea obscură da. S-a trezit regimul Dragnea-Dăncilă în încercarea de a se profila în politica externă. Consider aceste gesturi dilentantism politic. La Externe a fost un document tip studiu, care  ajuns şi la Administraţie. 

OUG 114 a pus pe burtă vreo 6 sectoare economice. OUG 114 a fost act deliberat de atentat la siguranţa naţională?

Cred că poate fi interpretat şi aşa. Eu am văzut aici o şmecherie PSD-istă de a face rost de bani. Au improvizat o şmecherie unii cu alţii şi au crezut că vor face astfel rost de bani şi să-i păcălească pe români încă un an de zile. Ordonanţa a produs un mare deranj. Soluţia cea mai simplă nu e anularea,, pentru că sunt chestiuni care nu pot fi rezolvate simplu. Noul Guvern s-a apucat deja şi noi, la Administraţie, ne-am gândit la ce am putea face să revenim la normalitate. 

A venit anunţul privind retragerea Exxon. Nu v-aţi implicat în dezbaterea despre energie? De ce nu v-aţi implicat? 

M-am implicat. Însă,fiind vorba de o lege, chestiunea s-a discutat în Parlament. S-a ajuns la o formă care nu a satisfăcut nicio parte. Nici investitorii, nici finanţele publice nu au ajuns la forma dorită. Chestiunea nu e tranşată. Trebuie reluată discuţia. Primul: Romania first. 

Cum va interacţiona preşedintele cu Guvernul cu preşedintele în domeniul economic. În ultimii trei ani nu a existat o colaborare pe acest domeniu. Aţi intervenit la revoluţia fiscală, apoi la OUG 114. Aţi cerut voturile USR şi PMP. În condiţiile actuale preşedintele, care împarte sfera executivă cu Guvernul, este sau nu responsabil de ce face Guvernul în economie?

Constituţional nu e responsabil. Preşedintele e şeful Executivului, dar şeful Guvernului e premierul. Responsabil de economie e Guvernul. Simptomatic pentru felul obtuz de a guverna au fost ultimele două încercări de discuţii între mine şi Guvernul eşuat. Pe tema comisarului european am invitat-o pe doamna premier la consultări. După ce a trecut moţiunea de cenzură am convocat consultări cu partidele politice. PSD, subconducerea contracandidatei mele, a chiuit. Cam aşa au fost şi disscuţiile pe teme economice. Există ceva ce se numeşte colaborare loială, invocată şi de curte. Credeţi-mă, de când e în funcţiunea Guvernul Orban, am avut mai multe discuţii decât cu guvernele PSD în trei ani. 

L-aţi mai desemna acum premier pe Dacian Cioloş?

L-am ales atunci premier pe Dacian Cioloş pentru că aşa am considerat. Acum l-am ales pe Ludovic Orban. 

Aţi rămas cu atribuţia de a numi procurorii. Cât de repede aţi numi procurorii şefi de parchete dacă sunteţi reales? 

Această chestiune e una car etrebuie rezolvată, dar nu fără soluţia bună. Eul-am rugat deja pe domnul Predoiu să trateze prioritar această chestiune, lucrează la o metodologie şi să văd cât de repede e Ministerul Justiţiei să o prezinte pentru ca într-un timp rezonabil să fie ocupate locurile din parchete. Legislaţia acum e seacă şi nu satisface cerinţele MCV şi ale opiniei publice. Trebuie mai mult. 

Cât de departe trebuie să meargă chestiunea integrităţii?

Eu nu fac rabat de la integritate. 

Predeceseorul dvs traian Băsescu se autodefinea preşedinte-jucător. Doamna Dăncilă vă spunea preşedinte-spectator. Cum v-aţi evalua?

Dumneavoastră trebuie să evaluaţi asta. De la PSD mi se spune că am fost spectator, dar apoi mi se spune că am fost dictator şi vreau să acaparez totul. Sunt un preşedinte care se implică real şi vine cu soluţii şi perspective. Nu mă joc, nici nu dictez. Eu prezidez. 

Dvs aţi fost atacat, primul-ministru a fost atacat, dar cea mai atacată e o minoritate, cea romă. Sper că o să faceţi de aşa natură încât să fie o comisie care să lucreze în acest domeniu. 

O să ne aplecăm asupra chestiunii de combatere a discriminării. Poate chiar am deranjat zona PSD-istă astfel nu-mi pot explica de ce în campanie PSD insistă să exceleze în discriminarea de tip xenofob comparându-mă cu personaje abominabile din secolul XX. PSD chiar are nevoie de câţiva ani de opoziţie. Eu nu am renegat apartenenţa etnică. Sunt cetăţean român 100%. 

M-aş întoarce la momentul 10 august şi v-aş întreba dacă aţi avut informaţii

Nu am avut informaţii dinainte. S-au pregătit în secret pentru această intervenţie în forţă. Pot să spun fără exagerări că acea intervenţie a fost cea mai gravă intervenţie a statului împotriva cetăţenilor din România de la Mineriadă încoace. Doar cu Mineriadele se mai poate face o comparaţie şi, sigur, cu Pţa Univesrisităţii. Filosofia cu care s-a intervenit a dovedit că PSD-ul este anti-român şi anti-democratic. Am tot fost întrebat de ce nu vrea o dezbatere cu contracandidata. De asta. Nu pot să am o dezbatere cu cineva care reprezintă un sistem opresiv. Deci statul care acţionează voit împotriva propriilor cetăţeni e un sistem represiv care vine din istoria tristă a Comunismului.

Aţi încercat să luaţi legătura cu premierul?
În acel moment premierul a fost plecat undeva. Nu ştiu dacă intenţionat. Am luat legătura cu structurile naţionale dar paguba deja se produsese. Este o catastrofă. Va fi nevoie de foarte mult timp pentru a găsi explicaţii şi soluţii ca să nu mai apară niciodată ceva similar. Aici e chiar vorba de filosofia care stă la baza statului. Există 2 filosifii diferite. Una că statul trebuie să existe pentru cetăţeni, alta că cetăţeanul trebuie să existe pentru stat. Toate dictaturile se bazează că cetăţenii trebuie să fie pentru stat. Aceste lucruri trebuie să le corectăm. Nu se poate face represiv.

Pe 10 august aţi luat în calcul să mergeţi în piaţă?
Da, dar nu am făcut-o. Lucrurile erau atât de tensionate, încât prezenţa mea nu ar fi rezolvat, ar fi agravat lucrurile. Contracandidata mea umblă prin studiouri şi spune că a fost o lovitură de stat. E inadmisibil aşa ceva. Aş fi dat apă la moară pesedistă. Ar fi spus că „asta e lovitură de stat regizată de preşedinte”.

În ianuarie 2016 aţi promulgat o completare la legile siguranţei naţionale privind tăierile de păduri. Ce aţi făcut ca preşedinte ca prevederea să fie aplicată?
Am făcut tot ce poate preşedintele. Am dezbătut în mai multe şedinţe CSAT de atunci, am chemat instituţiile la raport, le-am cerut strategii sectoriale coerente. Unele au funcţionat, altele nu. Suntem cam la 15% din optim. Mai e foarte mult de lucru.

Cât faceţi până la Sibiu?
Cât fac cu ce?

În general cu ce putem să mergem şi noi. Cu maşina.
Cam patru ore.

Am venit la Summitul de la Sibiu. V-aş ruga dacă se poate să mă ajutaţi şi pe mine să ajung mai repede mai Sibiu. Dacă se poate, să fiţi mai puţin indulgent cu Guvernul condus de Ludovic Orban. După şapte ani de promisiuni neonorate, cred că infrastructura reprezintă un domeniu de eşec ruşinos. Nu se poate să avem cea mai mică viteză a trenului din Europa. Să facem cinci ore 270 de km.
Eu sunt ferm hotărât să facem lucrurile aceastea. Sper că nu am fost înţeles greşit. După 30 de ani de tranziţie şi dispute profunde între diferitele formaţiuni, este cazul să ajungem în situaţia în care un preşedinte care ştie cum trebuie făcut, împreună cu un Guvern care să rezolve aceste probleme, să ajungem să ne apucăm de treabă. O spun aici de faţă cu toţi. Nu vreau să fiu înţeles greşit. Voi fi foarte ferm ca să nu spun intrasigent. Aceste discuţii trebuie să producă rezultate. Aceasta va fi abordarea mea. Nu am nici eu, nici românii, timp să ne pierdem în discuţii de complezenţă între preşedinte şi Guvern. Vreau să văd rezultate practice. Am avut deja o rundă de discuţii despre infrastructură. Acesta lucruri, nu vreau să le promit. Eu vreau să le facem.

Încă un subiect. Mi-aş dori în cazul în care veţi obţine un al doilea mandat, să vă implicaţi în comunicarea publică privind ameninţările la siguranţa României. Puţină lume e conştientă de ameninţările care vin din Est.
Pot să vă spun că împreună cu autorităţile din domeniul securităţii naţionale lucrăm foarte seios la aceste chestiuni. Partea de armată se vede cel mai bine pentru că am propus 2%. Apropo de dotări, noi suntem dintre ţările care alocă din banii pentru apărare o cotă foarte mare pentru dotare. Deci nu prăjim banii cum se spune, ci îi folosim pentru a moderniza real şi dotarea armatei. Împreună cu celelalte instituţii lucrăm foarte aplicat. Multe dintre chestiuni nu pot fi făcut publice din motive lesne de înţeles.

Să redeschidem tema abuzurilor din Justiţie. În 2014 aţi fost investigat de ANI. Judecătorii s-au pronuţat, s-a închis acel dosar. Am avut cazul de la Ploieşti cu Portocală, mediatizat. Vă atrag atenţiei un caz, judecătorul Ion Tudoran, investigat de Secţia Specială. Asta creionează o problemă în sistemul de Justiţie. Pesediştii au iniţiat Secţia Specială. Dvs militaţi ca ea să fie desfiinţată în totalitate. Nu ar fi mai bine ca ea să rămână dar să fie populată cu cei mai buni judecători?
Da. Sunt pentru desfiinţarea secţiei. Vă spun şi de ce. Personal nu sunt specialist în acest domeniu. Dar opinia mea de simplu preşedinte al României a fost că această secţie nu trebuie înfiinţată. Însă pentru a fundamenta o opinie pertinentă am solicitat şi primit opiniile unor recunoscuţi specialişti din domeniu. Printre care Comisia de la Veneţia, Greco, care spun că nu este nevoie de această secţie. MCV spune că nu e nevoie de această secţie. Dacă toţi spun că aşa nu, şi eu sunt de părere că aşa nu. E un instrument care prea uşor poate fi transpormat în ceva prin care se poate realiza într-un instrument de control al magistraţilor.

Dar dacă această secţie e reformată. Unde o vedeţi plasată? În acest moment ea nu funcţionează, sunt multe plângeri făcute, dar şi dosare cu o bază factuală adevărată. Secţia nefuncţionând, oamenii aceştia nu sunt investigaţi.
Rămân la opinia mea. Toţi aceşti specialişti recomandă desfiinţarea secţiei. Evident, decizia nu iau eu. Eu am o opinie politică. Decizia se ia în Parlamentul României.

Cum vreţi să rămâneţi în cartea de istorie a României după zece ani de mandat? Apropo cum îi vedeţi pe preşedinţii României din ultimii 30 de ani?
Mă feresc de astfel de categorisiri. Eu prefer să vin cu argumente. În ce priveşte cum vreau eu să fiu văzut în istorie, asta îi priveşte pe cei care scriu cărţile de istorie. Eu vreau să reprezint România bine. Vom vedea ce spun cei de după noi despre acest mandat. Eu sunt un om orientat pe soluţie şi construcţie. Partea cu scrierea istoriei e a altora.

Asistăm la o prăbuşire de calitate a clasei politice românească, cu excepţiile de rigoare. Un grad extraordinar nu doar de lipsă de competenţă, dar de demnitari care pot fi bănuiţi de analfabetism funcţional. Credeţi că România educată e un succes sau eşec?
Nu rămâne în sertar. România educată e proiectul meu prezidenţial şi vă garantez că îl duc mai departe. Sigur, dacă voi obţine un nou mandat. Şi dacă nu voi găsi metode de a-l duce mai departe. România educată a intrat într-o fază de mai puţină atenţie publică acum fiindcă eu nu am dorit să discutăm chestiuni atât de grele şi importante în campania electorală. Proiectul merge mai departe şi va fi implementat. Se va duce în legislaţie şi de acolo în implementare. Sunt ferm convins că proiectul se va duce mai departe şi va fi implementat. Sunt ferm convins că România fără un astfel de proiect va avea o reală problemă şi în viitor. România are numai o şansă să creeze un sistem de educaţie performant care permite crearea unei generaţii care performează ca oameni şi ca specialişti. Pentru asta mă implic personal. Proiectul e pregătit să meargă mai departe.

Ştiţi care e cea mai modificată lege din România. Legea educaţiei
64 de modificări pesediste.

Pesediste nepesediste, Florin Cîţu a declarat că sănătatea şi educaţie nu sunt o prioritate. Împărtăşiţi această viziune?
Ele sunt prioritare şi o să împărtăşească această viziune.

Emmanuel Macron a spus că Europa nu se mai poate baza pe SUA pentru a-i asigura protecţia. A stârnit numeroase reacţii. De ce nu l-aţi sunat pe Macron pentru a-i explica şi ce poziţie aveţi dvs legată de această problemă, viitorul NATO, viitorul Uniunii Europene.
N-o să mă înscriu în lunga listă a comentatorilor a ceea ce a declarat preşedintele Macron cu care am o relaţie foarte bună. Noi discutăm foarte des aceste chestiuni legate de siguranţă naţională şi NATO. Nu vreau să iau partea unora sau altora dar pot să vă spun că NATO e pentru noi garanţia securităţii. Aceste chestiuni care spun ce trebuie făcut pentru a merge mai bine, pentru că aşa înţeleg declarţia domnului Macron, le vom discuta la summitul din Londra. Nu trebuie să exarcerbăm declaraţii politice. E o evidentă nemulţumire a preşedintelui Macron privind anumite proceduri, abordări. Pentru România, NATO şi SUA sunt garantul securităţii. Aceasta e opiniea mea.

Cum vedeţi relaţia cu Rusia?
Este una foartecomplicată. Rusia încearcă să recâştige sferele de influenţă pierdute. Încearcă să se militarizeze din ce în ce mai mult. Vedem situaţia din Crimeea. Abordarean noastră faţă de Rusia e cea pe care o împărţim cu NATO în domeniul securităţii şi abordarea europeană în privinţa măsurilor economice şi scanţiunilor.


Întrebări din partea studenţilor

De ce nu aţi invitat şi nişte jurnalişti care să vă pună nişte întrebări incomode.
Puneţi-mi nişte întrebări incomode.

Aceasta a fost.
Eu cred că am invitat nişte jurnalişti de calitate.

Consideraţi că e important pentru un preşedinte să cunoască mai multe limbi străine
Pe mine m-a ajutat. Este important. Să ştiţi că în Consiliul European nu toată lumea vorbeştelimbi străine. Ca să nu umblăm cu un mit care nu stă în picioare. Dar e anevoios să vorbeşti cu un şef de Guvern printr-un traducător. Se pierde din substanţă. E indicat ca preşedintele să cunoască măcar o limbă străină de largă circulaţie.

Cum vedeţi viitorul studenţilor în România. Dacă merită să rămâi în ţară sau nu şi ce puteţi face dvs pentru ei.
La prima parte. Merită să rămâneţi în ţară. Dar sunt de acord că e binevenit un stadiu afară. Oricum ar fi acesta. Acum că se formează consorţiul universităţilor europene se vor crea oportunităţi noi. Eu nu sunt intâmplător în România. E o decizie conştientă şi îmi pare bine că am rămas. Asta le-am spus şi elevilor mei. Am fost 15 ani dascăl şi le-am spus elevilor mei „mergeţi şi studiaţi şi în altă parte, dar veniţi acasă”. Mie mi se pare important ca în România să ajugem în punctul în care tinerii care-şi termină studiile să-şi dorească să vină înapoi.

Vă vedeţi un preşedinte de tranziţie?

Nu, mă consider un preşedinte de construcţie.

Aţi mai activa politic în cazul în care nu aţi fi ales preşedinte al României?
Da. 

Infrastructura sportivă e la pământ. Cum i-am putea face pe tineri să facă sport?
Se pot face mult. Este o temă pe care nu am abordat-o prea des în spaţiul public dar abia aştept cu noul Guvern să facem treabă şi în această zonă. Două componente au fost ignorate: sportul de masă şi performanţa.

Ludovic Orban: Cât credeţi că veţi obţine duminică?
Eu sunt convins că voi obţine toate voturile românilor care vor să fiu eu preşedinte.

La ora actuală pe plan global e o mare temă pe plan global. Digitalizarea pieţei muncii. În strategia pec are v-aţi propus-o în următorul mandat, aţi reflectat asupra acestui fact? Ce măsuriveţi implementa astfel încât oamenii să se poată recalifica.
Mă preocupă, n-o spun din complezenţă. Am început primele discuţii cu Guvernul şi pe această temă. Noi în România, pe marile sisteme publice, am rămas foarte mult în urmă. Nu suntem nici pe departe în situaţia să oferim cetăţeanului o interfaţă modernă între el şi stat. Fără asta nu putem face următorul pas. Avem idei, avem soluţii şi sunt convins că le vom pune în aplicare. Am avut discuţii cu mai mulţi premieri pe această temă unde aceste chestiuni sunt mult mai avansate. Cred că avem de unde lua modele de best-practice. Cred că vom face paşi importanţi în această zonă.


Ce planuri aveţi pentru o Românie a tinerilor. Atât pentru cei în perioada studiilor cât şi după terminarea studiilor.
Aceste chestiuni le-am abordat într-un Consiliu European special destinat zonei tinerilor studenţi. Am ajuns acolo la concluzii foarte interesante. Poate două dintre ele că ar fi complicat să începem să dezbatem tot ce s-a discutat acolo. O concluzie a fost o extindere a programului Erasmus+. A doua o dezvoltare a reţelei de universităţi europene. Pentru tineri merită să facem tot, dar asta puteţi să o consideraţi o afirmaţie politicianistă. Doar că aşa este. Dacă nu ne ocupăm de tineri nu ne ocupăm de ţară.

„Partidul Naţional Liberal organizează astăzi, 19 noiembrie a.c., începând cu orele 19.00, dezbaterea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu analişti, politologi şi jurnalişti. La evenimentul care se va desfăşura în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, vor participa: Ramona Avramescu,  Clarice Dinu, Moise Guran, Ion M. Ioniţă, Cristian Leonte, Silviu Mănăstire, Cristian Pîrvulescu, Cristina Şincai şi Radu Tudor”, se arată în mesajul transmis de Biroul de Presă al PNL

LIberalii susţin că dezbaterea pe care o face Iohannis e o premieră în România. „Dezbaterea reprezintă o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidenţiale, participanţii care vor lua parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme şi orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică”, a completat sursa citată.