Dezbatere. Rata de obezitate, motiv de îngrijorare la nivel european. Cauze şi soluţii

Publicitatea la produsele nesănătoase, informaţiile vagi de pe etichetele alimentelor, mâncatul emoţional şi pierderea controlului asupra porţiilor de mâncare sunt principalele cauze care conduc la obezitate, fenomen mondial care a capătăt proporţii tot mai mari şi care a făcut obiectul unei dezbateri organizate de europarlamentarul Daciana Sârbu, sub egida grupului S&D din Parlamentul European.

"Trecem printr-o criză legată de obezitate, mai ales în rândul copiilor, şi cred că este nevoie de măsuri urgente. La nivelul Comisiei Europene pana acum nu a existat un program coerent şi s-au făcut paşi, dar foarte mici în sensul acesta. Un impact pozitiv l-a avut programul «fructele în şcoli», care a fost un început. Am crezut că vor urma şi alte măsuri", a spus eurodeputatul Daciana Sârbu, vicepreşedintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Nutriţie.

50% din populaţia europeană este supraponderală sau obeză. "Concluzia este îngrijorătoare: 42 de milioane de copii cu vârstă mai mică de cinci ani sunt atinşi de obezitate la nivel mondial. Obezitatea infantilă a atins o rată îngrijorătoare. 20% din populaţia europeană are probleme cu obezitatea. 50% din populaţia europeană este supraponderală sau obeză", a spus Roberto Berttollini.

Specialiştii prezenţi la dezbatere au fost de acord că principalele probleme care trebuie rezolvată este cea a marketingului: reclamele în timpul emisiunilor pentru copii la mâncare nesănătoasă, educaţia nutriţională, nivelul zahărului din alimentele procesate, a grăsimilor nesănătoase.

Unul din trei copii, supraponderal

7 % din bugetele naţionale pentru sănătate în UE se cheltuie anual pentru tratarea bolilor asociate cu obezitatea. Unul din trei copii în vârstă între 6 şi 9 ani din UE suferă de supraponderalitate sau de obezitate, iar incidenţa obezităţii la nivel global s-a dublat între anii 1980 şi 2014. "În aceste condiţii nu înţelegem de ce instituţiile europene şi autorităţile din statele membre nu tratează obezitatea ca pe o criză, pentru că suntem în mijlocul unei crize. Încercăm ca prin această dezbatere să aducem discuţia în prim plan şi poate să mişcăm puţin lucrurile în acest sens. Cât mai mulţi oameni trebuie să înţeleagă această legătură prin educaţia nutriţională şi cât mai multe politici concrete trebuie să facă opţiunile sănătoase accesibile tuturor", a mai spus Daciana Sârbu.

Eurodeputatul PSD a arătat că părinţii trebuie să înveţe cum să-şi hrănească copiii. "Şi, printr-o educaţie nutriţională să ajungem, până la urmă, la părinţi şi la oameni, care trebuie să înţeleagă aceste lucruri. Au fost şi decizii bune şi utile în PE, mai ales în ultima perioadă. Am votat în Parlament împotriva unei propuneri a Comisiei care permitea un nivel ridicat al zahărului în alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică. Am considerat că acest nivel trebuie să scadă major", a completat Daciana Sârbu.

Comisia Europeană urmează să înainteze Parlamentului European o propunere care să aducă şansa unei alimentaţii mai corecte copiilor de vârste mai mici.

5 grame de sare pe zi

Specialiştii în sănătate au mai arătat că reformularea alimentelor, pentru a reduce cantităţile de sare, grăsimi saturate şi zahăr din compoziţia lor este o altă direcţie necesară şi totodată un semnal care trebuie să vină din partea Comisiei. Toate recomandările, inclusiv cea a Organizaţiei Mondiale de Sănătate, este de a reduce consumul de sare a populaţiei, astfel încât până în 2025 consumul să nu depăşească 5 grame pe zi.

Despre alimentele sănătoase şi maniera în care acestea pot preveni cancerul a vorbit doctorul Andre Van Gossum. "Cauzele cancerului nu sunt pe deplin cunoscute sau înţelese. Ştim că există un background genetic, dar că sunt şi factori de mediu care pot dezvoltat riscul dezvoltării cancerului. E vorba de expunerea la soare, alcool, fumat, stres patologic, dar şi de o alimentaţie neechilibrată", a atras atemţia profesorul Gosuum, care a nominalizat printre "alimentele bune" fibrele, legumele fructele şi lactatele. "Nu există un regim suprem de sănătate. Dar depinde ce facem cu opţiunile noastre şi asta înseamnă să ne orientăm pe un regim de calitate", a adăugat şi profesorul Valeriu Curtui.

"Suntem nişte analfabeţi alimentari"

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic a subliniat că printre noile boli se înscrie ortorexia, adică obsesia de a mânca extrem de sănătos, de natural. "Avem această restricţie cognitivă care defineşte transferul relaţiei cu mâncarea din sfera instinctului în sfera raţională. Deci, noi uităm şi ne ignorăm senzaţiile alimentare, nu mai ştim ce este foamea, uităm să mâncăm, adică mâncăm înainte să ne fie foame de frică să nu ne fie foame. Mâncăm lucruri pe care le alegem cu mintea, pe baza unor informaţii care de multe ori vin din mass-media, de pe internet care nu sunt controlate şi facem lucruri pe care noi credem că le facem bine. Suntem nişte analfabeţi alimentari, iar dicţionarul trebuie să vină din partea medicilor", a precizat Mihaela Bilic.