Dezbatere PNL despre confiscarea banilor de la penali: „Guvernul e corigent la materia asta!“. Vâlcov: „Mulţumim că daţi cuvântul şi corigenţilor...“

Dezbaterea pe tema confiscării bunurilor dobândite prin infracţiuni s-a axat pe mai multe teme. Miniştrii PSD au arătat că va exista o agenţie guvernamentală special înfiinţată, care va funcţiona în subordinea Ministerului Justiţiei. De asemenea, va exista un proiect de lege, asupra căruia PNL şi PSD au convenit să fie elaborat de ambele partide, în Parlament. Un inventar al bunurilor confiscate în ultimul an va fi prezentat săptămâna viitoare, de către Ministerul Finanţelor. 

Dezbaterea pe tema confiscării bunurilor dobândite prin infracţiuni a debutat cu un discurs al copreşedintelui PNL Alina Gorghiu.

“Vă spun un secret: momentul la care grupul a decis să organizeze dezbaterea  a fost după un eveniment organizat de Ambasada SUA, în cadrul căruia s-a atins şi acest subiect al recuperării prejudiciilor din dosarele penale. Ar trebui ca acest lucru să reprezinte o prioritate a Guvernului. Vorbim de sume importante de care bugetul de stat e privat, sume de care în mod normal ar putea beneficia sectoare importante ca educaţia, sănătatea, infrastructura, dar pe care ANAF le face cadou condamnaţilor pentru fapte de corupţie.Un exemplu care cred eu că este grăitor şi relevant, dădea un exemplu şeful DNA şi spunea că sumele care nu sunt recuperate, dacă ar fi recuperate, ar acoperi salariile tuturor medicilor români. Chiar dacă a fost contrazisă de unul, altul, cred că asta e realitatea şi astăzi va trebui să găsim soluţii astfel încât aceste cifre să nu mai existe de partea cealaltă, decât bugetul de stat al României. Am auzit că s-a dat vina pe magistraţi. Eşecul nu poate fi imputat magistraţilor, este o problemă a Guvernului şi mă bucur că reprezentanţii Guvernului sunt prezenţi. Aş vrea să cred că vom putea vedea şi puţină voinţă politică şi mă bucur că văd interes pentru această temă care nu este de noutate”, a spus Alina Gorghiu. 

“Cred că bunele intenţii pe care le-am auzit din partea Executivului nu sunt suficiente. Guvernul trebuie să vină cu soluţii concrete. Mă refer la ideea ministrului Finanţelor care ne-a spus că, după ce există un birou la ANAF care se ocupă de asta, a decis înfiinţarea unei agenţii guvernamentale care să se ocupe de recuperarea prejudiciilor. Ce cred eu şi aş vrea să aflu este că poţi să înfiinţezi asociaţii, dar dacă nu îţi asumi că structura va funcţiona cum trebuie şi va avea un obiect de activitate clar, lucrurile nu vor merge. Aş vrea să lansez nişte întrebări. În cât timp va fi funcţională structura? Cu ce personal va lucra instituţia? Dacă lucrăm cu personalul ANAF, mă întreb dacă luând acelaşi personal, lucrurile vor funcţiona mai bine. Cât preconizează Guvernul că va fi rata de recuperare a prejudiciilor?”, a întrebat copreşedintele PNL.

“Prima directivă privind confiscarea bunurilor a fost trimisă în 2005 şi a fost transpusă în 2012. Şapte ani, voinţa politică nu s-a văzut. Anul trecut a intrat în vigoare, în momentul adoptării noului Cod. Aceasta a fost voinţa politică. Avem un angajament la nivelul Guvernului care va crea o agenţie menită să sprijine magistraţii în proces, pe modelul SUA, belgian, francez. Vorbim de voinţă politică, vom avea până la finalul lunii un document care să arate cum ar trebui să funcţioneze agenţia. Avem instrumente normative, trebuie să funcţioneze mai bine. Am început un proces de monitorizare a efectelor Codurilor. O să vedem în scurt timp cum se aplică. Ministerul a încercat să pregătească în această materie cât mai mulţi judecători şi procurori în programele de pregătire pentru judecători şi procurori. Este nevoie de dialog şi am început dialogul cu instanţele şi parchetele, dar şi cu ministerul Finanţelor. Acest dialog nu e la cei mai buni parametri, pentru că la nivelul ministerului e o reticenţă în avea un dialog direct cu procurorii şi judecătorii. Evident, la minister sunt magistraţi care ţin legătura cu sistemul. Sunt elaborate, în consultare cu sistemul, actele normative. Cât de eficient va fi acest sistem? Cel puţin la fel de eficient ca în ţările membre ale UE şi de aceea, săptămâna viitoare, avem la Bucureşti şeful agenţiei franceze. Cu ajutorul colegilor francezi vom încerca să construim cât mai eficient această agenţie”, a explicat Cazanciuc.

"Guvernul şi ANAF sunt corigenţi la materia asta, la confiscarea bunurilor”, a spus Valeria Schelean, deputat în Comisia juridică.

Întrebat care sunt planurile ministerului de Finanţe în această direcţie, Vâlcov a luat cuvântul.

“Mulţumesc că daţi cuvântul şi corigenţilor”, a spus Vâlcov, ironic. “În momentul în care analiza ANAF va fi finalizată, o facem publică. Trebuie să vedem de la ce rată am plecat. Tare mi-e teamă că vom găsi aceeaşi situaţie la fonduri europene. Cel mai important e cum ajungem sus sau foarte sus. Motivele ratei scăzute de recuperări – e o prezentare pe care o fac în numele ANAF – la cazurile de insolvenţă, recuperarea e mult mai mică. Unele firme rămân în insolvenţă mai mult decât e permis legal. E vorba de miliarde, nu de zeci şi sute de milioane. Deci, motivele ratei scăzute: deciziile instanţelor se comunică direct, fără a exista o bază de date la nivel naţional. Sunt firme-fantomă, dar se dispune confiscarea şi în aceste situaţii. Sunt situaţii în care bunurile sunt vândute până ce comunicarea ajunge la ANAF. Unele măsuri asiguratorii dispuse se transmit către MAI şi ulterior şi la organul fiscal. Sunt şi multe cazuri în care e vorba de bunuri imobile dobândite în timpul căsătoriei, ceea ce impune partajul. Debitorii sunt persoane care au săvârşit infracţiuni, sunt în penitenciare, prin urmare nu deţin bunuri urmăribile şi nu au venituri. Din analiza măsurilor asiguratorii dispuse în timpul cercetării penale, se constată că debitorii nu au niciodată un patrimoniu la nivelul prejudiciilor”, a explicat Vâlcov. 

Vâlcov a cerut ca dezbaterea să nu fie politizată, moment în care moderatorul, de profesie avocat, a intervenit şi i-a transmis să nu se simtă ofensat.Liderul grupului parlamentar PNL, Ludovic Orban,a luat cuvântul după ce au vorbit cei doi miniştri PSD.

“Aceste dezbateri chiar au rolul de a crea un dialog care să ducă la susţinerea unor măsuri care sunt în interesul general al societăţii. În România ultimilor ani, s-a furat enorm. Au început cam de vreun an să demareze anchete penale pentru cazuri mari de corupţie, să existe condamnări în toate direcţiile în astfel de cazuri. Pe măsură ce intră în instrumentare aceste dosare penale, practic se constată dimensiunea foarte mare a prejudiciilor create. Ele apar în zone evidente. Zona de vulnerabilitate primă este zona achiziţiilor publice. Nici astăzi nu a fost înaintată spre dezbatere. Aici, problemele sunt extrem de serioase. 

Cazul Mătuşa Tamara, ne aducem aminte de el. Sunt mai multe etape, e vorba şi de identificarea conturilor din străinătate. În lumea în care obţin informaţii neoficiale se ştie că domnul Cocoş a făcut multe plasamente de succes într-o ţară. S-a ajuns să se facă o identificare a acestor plasamente? Nu e vorba de conturi, e vorba de plasamente în companii, societăţi, de dobândirea de bunuri. Sunt multe cazuri care au început să apară. Există nişte destinaţii favorite ale celor îmbogăţiţi din corupţie: Monaco, Dubai. Asta e faza în care procurorii trebuie să aibă un suport şi o susţinere în operaţiunea de identificare. Băieţii ăştia, în momentul în care aud că vine DNA peste ei, încep să transforme în bani cash şi să-i pitească. Sunt atâtea şmecherii şi subterfugii, încât operaţiunea în sine de identificare a acelor bunuri, instrumente şi aşa mai departe este importantă. Din momentul în care se pune sechestru asigurător până se ajunge la condamnare definitivă, trece o bună bucată de vreme”, a arătat Orban. “Domnule ministru, cred că odată cu legea de transpunere a directivei trebuie prinse aceste aspecte. Aici trebuie adusă experienţa multor oameni implicaţi”, a mai spus liberalul.  

La eveniment a luat cuvântul şi o deputată PNL, Carmen Hărău, care i-a transmis mai multe întrebări ministrului Vâlcov.

“S-a desprins din această dezbatere o soluţie pentru ca Ministerul Finanţelor să treacă clasa. Se va suplimenta personalul ANAF pentru formarea acestei structuri? Dacă nu se va suplimenta, nu ştiu cum va putea personalul să acopere aceste treburi. Dacă se va suplimenta, vreau să vă întreb: aţi bugeta cheltuielile necesare acestei structuri? Şi la cât se ridică ele, pentru că noi suntem de regulă neplăcut surprinşi de ordonanţe de urgenţă”.

“Răspunsul este da la ambele întrebări, am suplimentat şi bugetul, vom avea o creştere cu 500 de persoane a ANAF. Suplimentarea bugetului s-a făcut cu 30 de milioane de lei, deci dacă aţi crezut că m-aţi prins, nu s-a întâmplat asta”, a răspuns Vâlcov.

“Ideea nu era să vă prind, domnule ministru”,a răspuns Hărău. Direcotorul executiv al APADOR-CH, Maria Andreescu, a luat cuvântul şi a vorbit despre confiscarea extinsă.

“Termenul pentru implementarea directivei privind confiscarea extinsă este 5 martie 2016. Noi considerăm că directiva se regăseşte deja în legislaţia românească, e adevărat că este perfectibilă. Opinia noastră e că ar fi o mare greşeală să se intervină asupra articolului din Codul Penal, 112, alin. 1, pentru că în momentul în care acest articol ar fi modificat, el ar putea fi supus unei ulterioare analize a CCR ca fiind o nouă lege şi termenul pentru retroactivitate s-ar muta. Dacă rămâne aşa, în momentul în care se împlinesc cinci ani de la introducerea în Cod a confiscării, şi anume în 2012, în 2017 s-ar putea rezolva problema. Este din aprilie 2012 acest articol”, a arătat Andreescu.

Din partea Centrului de Resurse Juridice a vorbit Georgiana Iorgulescu, care a opinat că România are cea mai restrânsă legislaţie privind confiscarea.

“În practică, lucrurile stau foarte prost. Şcoala noastră de drept ne-a învăţat că lumea trebuie să meargă la închisoare cât mai mulţi ani, numai că pe banii noştri. Important este să recuperezi ce s-a furat. Nici în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene nu s-a punctat acest lucru. Acum a venit o notă. Au avut şi Parchetele revelaţia confiscării speciale, care există de 50 de ani! Sunt de acord că directiva e implementată. Ar fi o discuţie despre cine e terţul, pentru că terţul, în alin. 1 de la articolul 112, este circumstanţial. Nu poate fi decât o persoană din familie. Vrem să lărgim sfera terţului? Până unde? Ni se spune că statele membre au dreptul de a defini confiscarea, în concordanţă cu legislaţia naţională. Nu se spune să construim o agenţie”, a arătat Iorgulescu.  Spre finalul evenimentului, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a ţinut să îi adreseze o întrebare ministrului Finanţelor.

“Nu ar fi rău ca proiectul de înfiinţare a agenţiei să nu fie trecut prin OUG, poate avem posibilitatea să ne vedem la finalul lunii martie pentru un proiect de lege, chiar în procedură de urgenţă. Ar fi păcat să vină lumea cu problema lipsei de transparenţă şi să insistăm cu OUG pe subiecte atât de complicate”, a spus Gorghiu.

“Vom merge pe această idee, să fie un proiect de lege, pentru că avem un consens şi cu Ministerul Justiţiei. Mai mult, cred că Parlamentul va trebui să urgenteze aceste proiecte pe care Guvernul le-a adus în dezbatere. De un an de zile, avem un proiect de lege al Guvernului prin care dorim limitarea tranzacţiilor cash. Parlamentul încă nu a luat o decizie. E singurul motiv pentru care, uneori, Guvernul trebuie să emită OUG, pentru că vedem aceste amânări ale dezbaterilor. Sunt sigur că dezbaterea parlamentară va contribui la îmbunătăţirea acestor aspecte”, a spus Vâlcov, către finalul dezbaterii.