Dezbatere IPP. Cine va câştiga alegerile şi va conduce Europa în următorii cinci ani? Cristian Preda: Partidele să scoată corupţii de pe listă

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a organizat vineri o dezbatere pe tema alegerilor europarlamentare din luna mai, cu scopul de a explica „Efectele câştigării alegerilor - de către Social-democraţi sau Populari - asupra viziunii de dezvoltare a UE în următorii 5 ani precum şi implicaţiile pentru România“. Dezbaterea a avut loc  la Reprezentanţa UE în România.

La eveniment au luat parte europarlamentarii români Teodor Stolojan, Traian Ungureanu, Victor Boştinaru, Cristian Preda, Ioan Mircea Paşcu şi senatorul Gabriela Creţu. Dezbatarea a fost moderată de politologul Radu Aeexandru şi de jurnalistul Dan Cărbunaru.

Adrian Moraru, director adjunct IPP: Încercăm să discutăm mai mult despre temele europene şi mai puţin despre micile noastre conflicte din politica românească. Problema prezenţei la alegerile europene este o chestiune care nu ne face cinste. Faţă de media europeană, ţările vechi ale UE au totuşi o prezenţă mai bună faţă de noii veniţi. Miza acestor alegeri este cum nu se poate mai strânsă.Din estimările pe care le avem, aproape că vorbim de o luptă cap la cap între populari şi socialişti în Europa. Nu cred că cineva poate spune care va fi deznodământul acestei lupte. PPE a pierdut aproape 10 procente din mandatele pe care le au acum în PE, iar socialiştii şi-au conservat numărul de mandate. După aceste alegeri, vom avem mai mult de 20 de formaţiuni în PE după aceste alegeri. Tindem către o divergenţă europeană. Curentul eurosceptic este în creştere. Se conturează că 1 din 5 europarlamenatri vor fi eurosceptic. În momentul de faţă, PPE (27%) este doar la un procent în faţa PES. ALDE este la 10%.

Bătălia pentru Comisia Europeană se va da între Martin Schulz (PES) şi Jean-Claude Junker (PPE). Social-democraţii promit locuri de muncă şi promit sfârşitul austerităţii, iar popularii europeni sunt axaţi pe investiţii private.

Victor Boştinaru, europarlamentar PSD: Este vorba de două căi diferite pe care UE poate să le urmeze. Varianta Junker, cea a PPE, însemnaă continuarea austerităţii pentru Europa. Este şi o criză de leadership a Europei în acest moment. Actuala Comisie Europeană nu a fost depozitara unei viziuni politice pe termen lung.Metoda interguvernamntală de împărţi bugetul UE în spatele uşilor rînchise creează sentimentul că deciziile nu se iau transparent. România a pierdut atunci 9 miliarde faţă de propunerea Comisiei Europene. Domnul Junker, ca fost premier al Luxemburgului, şi-a protejat ţara ca paradis fiscal. De parte acealaltă, Martin Schulz s-a luptat cu Consiliul în mod sistematic.Schulz a fost împotriva ACTA. Austeritatea a fost solul unde a crescut scepticismul şi poate duce la antieuropenism. Acordul de investiţii cu China nu va fi uşor de închieat şi de ratificat. PPE şi PES sunt condmanate să lucreze împreună pentru a pune în operă acest tratat. Cooperarea între populari şi socialişti este esenţială pentru a nu deraia de la proiectul european.

Teodor Stolojan, europarlamentar PDL: Parlamentul European nu va fi dominat de eurosceptici, deşi numărul lor va creşte. PPE, PSD şi ALDE vor trebui să colaboreze mai mult pentru a contracara euroscepticii. Ar fi bine ca cetăţenii să-şi aleagă direct preşedintele Comisie Europene. Domnul Boştinaru l-a prezentat atât de frumos pe domnul Schulz încât ne vine şi nouă să-l votăm. Dar domnul Schulz a semnat un acord între PES şi Partidul Regiunilor din Ucraina, partid condus de Ianukovic, imediat după alegerile din Ucraina, când se ştia ce fraude au fost la vot. Poziţia PPE este foarte clară: avem nevoie de creştere economică, care poate fi realizată prin reformă fiscală. Când Grecia a vut probeleme, PPE a abordat principiul solidarităţii şi a scos ţara din colapsul financiar, dar cu scopul ca apoii ţara să refacă dezechilibrele macroeconomice. PPE nu a dat drumul la maşina de tipărit bani. Realitatea este că Europa a ieşit din criză. Rămâne problema şomajului. Politica socială nu poate fi lăsată pe mâna socialiştilor. Cei care au guvernat înainte de criză au fost socialiştii. În România, au fost liberalii susţinuţi de socialişti. Cineva trebuie să vină apoi să cureţe gunoiul. Nu se poate veni cu o soluţie surpriză, prin care să tipăreşti mai mulţi bani. Solidaritate însemană să te ajut să-ţi faci ordine în casa proprie. Nimeni nu e dispus să bage bani într-o ţară în care banii dispar în nisip. Banii se dau pe un program.

Cristian Preda, europarlamentar PMP: Perspectiva în care socialiştii sunt lăsaţi să construiască o majoritate împoriva popularilor este una de perspectivă la nivel european. Aşa s-a întâmplat în Luxemburg, unde Junker câştigase alagerile, iar acum este un dezastru. Din 2009 în 2014, 3 dintre cei 33 de parlamnatari care au candidat pe listele PSD sunt acum în grupul neafiliaţilor. Adrian Severin, capul de listă din 2009, este unul dintre ei. Dacă partidele pun pe listă corupţi, şi apoi îi varsă în grupul neafiliţialor, România nu va avea o reprezentare bună. Preşedinţii partidelor îi cunosc pe cei care au probleme de corupţie.Pentru că apoi se duc la grupul neafiliţilor, iar acel grup nu are nicio importanţă şi nicio influenţă. Popularii s-ar putea să-i bată pe socialişti nu doar la nivel european, dar şi în România. Socialiştii din Europa au o relaţie mult mai caldă cu China, în timp ce popularii au o relaţie foarte bună cu SUA. Asta le vom spune noi electoratului.

Traian Ungureanu, europarlamentar PDL: Alegerile sunt alegeri peste tot şi nu pot evita temele locale. Nu sunt sigur că, dacă va câştiga dreapta, va fi chiar ca în Germania, dar dacă va cîştiga stânga ştiu sigur că va fi exact ca în Franţa. Domnul Schulz a semnat cu Partidul Regiunlor din Ucraina şi a comis-o.