Despre programul USR: Transparenţă şi Reconstrucţie

A apărut programul Uniunii Salvaţi România. Săptămâni la rând, USR a fost acuzată că nu are program, că nu aderă la o ideologie şi că, în fond, nu ştie cine e. Acum că avem program haideţi să vedem cine e USR.

În primul rând, programul USR nu este un program de guvernare exhaustiv. El nu atinge toate temele pe care le presupune guvernarea unei ţări. Documentul asumat de USR propune idei si proiecte prioritare pe care USR le va susţine în parlament şi pe care le va impune unui posibil guvern susţinut de parlamentarii USR. Ideile prezentate sunt puse în dezbatere publică şi vor fi amendate şi completate în ediţii viitoare.

Proiectele USR îşi propun două lucruri: să rezolve problemele actuale şi să dea o direcţie de dezvoltare viitoare a României.

Problemele cele mai stringente ale României în acest moment sunt corupţia, furtul din bani publici şi ineficienţa aparatului de stat. În viziunea USR, cea mai bună cale de rezolvare a acestora se face prin limitarea posibilităţii corupţiei, prin eficientizarea statului şi prin prioritizarea investiţiilor.

În primul rând, USR propune transparenţă totală. Totul la vedere astfel încât să nu mai poată nimeni să îşi ascundă furtul în spatele opacităţii instituţiilor sau în spatele cine ştie cărui interes naţional inventat de miliţienii statului. Interesul nostru naţional este să scoatem totul în public ca să putem vedea ce fac cei pe care i-am ales cu banii noştri. Nu, nu mai avem de mult încredere că ştiu ce fac şi că sunt responsabili.

În acelaşi timp, o mişcare politică trebuie să propună o direcţie de viitor. Chiar dacă am rezolva problemele care ne blochează, încotro vrem să mergem? USR propune o reconstrucţie a României bazată pe reindustrializare cu industrii moderne, pe clustere şi incubatoare de afaceri, şi menţionează direcţii actuale cum ar ştiinţa datelor printre altele. Sună nerealist? Asta pentru că ne-am obişnuit să fim ultimii în tot. Reacţia tuturor politicienilor este „Unde să faci asta, domne’, la noi?! Nu se poate la noi. Noi aici suntem ultimii oameni, nu putem noi.” Păi dacă asta e în capul lor nici nu e de mirare că nu putem. Sigur că putem, aşa cum poate oricine îşi propune ceva şi se ţine de treabă. Trebuie să ne reconvingem ca naţiune că putem şi să o facem. Guvernul României poate identifica trendurile economiei mondiale şi poate ajuta iniţiativa privată să reuşească în acele domenii. În acest moment, statul român nu este absent din economie, el este indiferent la economie şi lipsit de direcţie nu face decât să o blocheze. Ce propune USR nu este ca statul să intervină brutal în economie ci să fie un facilitator şi un prieten al iniţiativelor private.

Dar ideea de bază, care ţine tot programul laolaltă, este creşterea nivelului de trai şi combaterea sărăciei. De ce facem tot ce facem? Ca să ne fie mai bine tuturor nu doar unora. Ca să facem asta trebuie să punem economia pe roate si să îi ajutăm pe cei care rămân înafara schimbărilor, să îi ajutăm să îşi găsească locul. Şi asta se face cu măsuri active anti-sărăcie, nu doar cu aşteptarea ca creşterea economică să se reverse cândva şi peste ei (încurajarea asocierii fermierilor şi creditarea lor, finanţarea unui învăţământ de calitate accesibil tuturor şi altele mai specifice ce vor urma).

Faptul că programul a creat confuzie (a fost declarat pe rând de stânga şi de dreapta radicală) în rândul celor care îşi doreau să îl prindă într-una din ideologiile clasice sau care îşi doreau un USR complet şi corect definit ideologic este un succes. Autorii asta şi-au şi propus, să ofere soluţii reale înafara diviziunilor ideologice clasice. 

O să spuneţi că multe din ideile astea s-au mai spus. Ele poate s-au mai spus dar nu s-au mai încercat. Toate partidele de până acum s-au făcut că încearcă, au băgat în faţă câţiva oameni care chiar au încercat dar pe care i-au lăsat singuri şi fără susţinere, dar în spate nu au făcut decât să fure şi să spargă bani.

Programul USR este rezultatul coagulării multor oameni disperaţi de situaţia în care ne-a adus actuala clasă politică şi care îşi doresc o sincronizare mai profundă cu lumea vestică. E o generaţie care vrea să îi dea la o parte pe cei care au blocat până acum ţara, să ia puterea şi să îşi construiască liberă viitorul.