Când un demnitar cere public explicaţii, încearcă să se pună la adăpost de viitoare acuzaţii. Se pare că premierul a încurcat socotelile când a construit bugetul pe 2021.

Ce-i cere premierul ministrului Nazare

Am cerut ministrului de Finanţe să prezinte în şedinţa următoare o extrapolare pe baza execuţiei bugetare a cheltuielilor de personal pentru toţi ordonatorii de credit, pentru că avem o limită de 110 miliarde de lei în buget pe care nu o vom depăşi. Mie îmi arată distribuţia că, până acum, este o creştere mai mare decât estimăm a cheltuielilor de personal şi vreau să ştiu de unde vine această cheltuială de personal mai mare pentru că ştiţi foarte bine că legislaţia în vigoare nu ar fi permis acest lucru", a declarat premierul la finalul şedinţei de guvern de ieri.

Muritorii de rând nu au acces la execuţia bugetară la 31 martie, vom afla ce conţine abia pe 26 aprilie. Premierul o ştie, şi a simţit fiori reci. Nu pot fi furaţi miliarde de lei într-o lună din bugetul de stat. În lunile următoare cheltuielile de personal vor creşte în conformitate cu legislaţia în vigoare. Degeaba se miră premierul Cîţu, a greşit el socotelile legate de anvelopa salarială.

În Programul de Guvernare (PG) s-a prevăzut controlul deficitului bugetar:

Ţinerea sub control şi reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului.

De la vorbe la fapte e cale lungă. România se află deja în vizorul CE pentru deficitul bugetar pe care îl generează an de an. Anul 2020 a beneficiat de ridicarea restricţiei de depăşire a deficitului cu 3% din PIB, şi s-a dus la 10%.

Mai spune PG negru pe alb:

Reformarea sistemului fiscal-bugetar este o etapă esenţială, pentru a atinge un cadru favorabil creşterii economice şi consolidării fiscale. Pe termen mediu însă, Guvernul României depune eforturi substanţiale pentru evitarea de downgrading a ratingului de ţară. Implicaţiile imediate ar fi descurajarea investiţiilor şi creşterea costului finanţării suverane.

Aici e buba, care l-a alertat pe Cîţu. Pe 16 aprilie principalele agenţii ar trebui să acorde un rating de ţară României. Care se afla, înaintea pandemiei, doar cu o treaptă mai sus de „junk”, dar cu perspectivă negativă. Un „downgrading” al ratingului de ţară, cum spune PG, ar ridica la cer dobânzile cerute pentru împrumuturi, şi România ar deveni nefinanţabilă. Ca în 2010.

Premierul Cîţu visează la eliminarea sporurilor. Vise exotice

"În şedinţa de Guvern de astăzi am cerut ministerelor avizatoare să vină cu puncte de vedere pe memorandumul Ministerului Muncii referitor la legea salarizării. Trebuie să venim cât mai repede cu o lege a salarizării”….„aşa cum am mai anunţat, nu cred că în această formă vom mai vedea sporuri sau dacă vor exista sporuri, acestea vor fi doar pentru o foarte, foarte mică categorie, cazuri foarte speciale. Dar astăzi am spus ministerelor să vină cu avize, pentru că săptămâna viitoare să aprobăm acest memorandum".

Premierul vrea o lege a salarizării „cât mai repede”, dar guvernul se află abia la faza de „memorandum”, iar ministerele, în special cele conduse de USR-PLUS nu vor să dea avize pentru memorandum! Explicaţia e simplă. O scădere a veniturilor salariale ale bugetarilor este însoţită de pierderi electorale masive. Şi nimeni nu vrea să-şi asume astfel de pierderi.

După prezentarea memorandumului şi aprobarea lui, urmează construcţia legii la ministerul Muncii, aprobarea ei în guvern, trimiterea la parlament, dezbaterea în comisii şi în plen, şi nu o dată, ci de două ori. La Senat şi la Camera Deputaţilor. Votul final, atacarea legii la CCR, şi, eventual, reîntoarcerea legii de către preşedinte. Are habar premierul cât durează până va fi aprobată Legea Salarizării? Dacă se termină în toamnă este încă bine. Deşi eu nu cred. Probabil spre sfârşitul anului. Şi până atunci ce facem? Ne ducem cu deficitul bugetar în sus. Până vom mai găsi creditori să-l finanţeze. Şi dacă nu mai găsim? Se sperie gândul…

Aşa e când visezi vise exotice…

În guvern sunt tensiuni mari între liberali şi USR PLUS

Lucrurile sunt şi mai complicate pentru că nu există unitate în evaluările miniştrilor privind situaţia bugetară, dar şi pe alte chestiuni. Ludovic Orban chiar ameninţa în ultima şedinţă a conducerii PNL:

„Mai rezist puţin, dar voi ieşi să vorbesc dacă nu termină”.

Raluca Turcan a fost şi ea extrem de critică la adresa miniştrilor USR PLUS, pentru că a primit aviz negativ de la ministerul Justiţiei pe proiectul privind Legea Salarizării.

Raluca Turcan s-a mai plâns şi de faptul că proiectul legii privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul se află pe circuitul de avizare, precizând că ministerele PNL au dat avizele, dar cele conduse de USR PLUS întârzie.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a fost iritat şi el de faptul că în legile justiţiei propuse de Stelian Ion, se prevede transferul Poliţiei Judiciare la Parchete. Liberalul a spus în şedinţa conducerii PNL, potrivit unor surse, că nu a fost de acord cu o astfel de măsură, care este „aproape imposibilă”.

Ludovic Orban a criticat încă o dată decizia lui Stelian Ion de a trimite la CSM pachetul de legi privind justiţia înainte de a exista o discuţie şi un acord în Coaliţia de guvernare. Liderul PNL a fost nemulţumit şi de modul de acţiune al ministrului Economiei, Claudiu Năsui.

Motivele de nemulţumire sunt mai multe. Problema este că premierul Cîţu nu poate gestiona aceste tensiuni. Este o sarcină mult prea mare pentru el, şi o pasează în „decizia politică”. Uşor de aruncat pisica la politică, dar nu mai poţi conduce un guvern cu o astfel de filosofie.

România a făcut cel mai mare împrumut din ultimii ani

Ministerul Finanţelor, condus de Alexandru Năzare, a împrumutat 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe în prima ieşire de eurobonduri din acest an, într-o finanţare structurată pe două tranşe, de 12 ani respectiv 20 de ani. Probabil că împrumuturi masive vor mai fi, în idea constituirii unui buffer pentru situaţia în care creditorii vor ridica dobânzile şi accesul României la credite va deveni foarte dificil. Altă explicaţie nu văd, pentru o sumă aşa de mare. Este tot teoria premierului Cîţu cu bufferul, o practica şi el pe când era ministru de Finanţe.

Situaţia actuală a României este consecinta a 17 luni de guvernare liberală, în care premierul a participat ca ministru de Finanţe şi apoi şeful guvernului. Nu mai poate arunca vina pe greaua moştenire. Şi cu pandemia trebuie nuanţat. Din deficitul de 10% din 2020 doar jumătate s-a dus în cheltuieli legate de pandemie. Restul, pe salarii, sporuri nesimţite, cumulul de pensii şi salarii, pe care guvernarea Orban n-a mişcat un deget să le rezolve, prin restructurare bugetară. Acum plătim preţul.

O mare „reuşită”, în concepţia premierului, s-a dovedit a fi anticiparea FMI că România va avea o creştere de 6% în acest an. Este vorba de creşterea economiei private, care nu se va duce şi în buget, dacă nu se iau măsuri de reducere a evaziunii fiscale. Şi dacă nu s-au luat de 30 de ani, m-aş mira să se ia în cele 9 luni rămase din acest an.

Concluzii

Cum am anticipat de multă vreme, deficitul bugetar al României va crea mari probleme actualei coaliţii de guvernare. Mai ales că partidele din coaliţie au interese divergente, generate de obţinerea de capital politic şi electoral. USR PLUS vrea să arate că nu are nici o răspundere şi contribuţie faţă de situaţia bugetară a ţării, sperând că-şi va majora, astfel, capitalul electoral. Faptul că guvernul Orban n-a făcut nimic să restructureze aparatul bugetar ne va costa acum un posibil context în care România să devină nefinanţabilă.