Dincolo de miza cea mare, 50% + 1 din voturi pe 16 noiembrie, sunt alte atâtea lucruri la care să fim atenţi de acum şi până când rezultatele finale ale scrutinului vor apărea. Smart Politics a făcut o listă de teme de interes, pe care v-o propunem spre dezbatere. Pentru fiecare subiect, puteţi veni chiar voi cu propriile estimări.

Că tot este în vogă (a se vedea forma programului Monicăi Macovei), aveţi mai jos varianta noastră de decalog pentru campania care tocmai începe. 10 întrebări puse în context.

  1. Scorul electoral al lui Victor Ponta: începe cu 3 sau cu 4? La acest moment, cvasi-unanimitatea sondajelor de opinie arată că premierul va obţine mai mult de 40% din voturi în turul I. Ca şi la europarlamentare, va conta foarte tare managementul aşteptărilor, îndeplinirea obiectivului stabilit de opinia publică. În acest moment, obiectivul este 40%+ pentru Victor Ponta. În spaţiul dominat de emoţii dintre cele două tururi va conta mai puţin dacă premierul va fi în faţa lui Iohannis pe 2 noiembrie, ci dacă el iese victorios în raport cu această ştachetă simbolică. Reamintesc că, în zona social-democraţilor, doar Ion Iliescu (47,34% în 1992, FDSN) şi Adrian Năstase (40,97% în 2004) au reuşit această performanţă. Nu e deloc uşor.

  2. Scorul electoral al lui Klaus Iohannis: începe cu 2 sau cu 3? Un rezultat sub 25% pentru candidatul ACL ar reduce foarte mult posibilitatea unei surprize pe 16 noiembrie, în timp ce orice vot peste 30% ne va aduce, în turul al doilea, mai aproape de pasionanta confruntare de acum cinci ani.

  3. Ce ierarhie pentru The Gang of Four (Tăriceanu, Udrea, Macovei şi Meleşcanu)? Va depăşi vreunul dintre aceştia graniţa de 10%? Mizele nu sunt doar simbolice: pentru Tăriceanu, un scor bun înseamnă şanse mari să revină la Palatul Victoria; pentru Udrea, o performanţă decentă pregăteşte întoarcerea lui Traian Băsescu drept lider al opoziţiei; Macovei îşi testează brandul electoral şi poate lua un calcul înfiinţarea unui nou partid, dacă îşi vede potenţialul confirmat; Meleşcanu caută voturi de pe urma cărora să obţină o nouă numire. Aşa cum arată acum lucrurile, doar Tăriceanu şi Meleşcanu se pregătesc de negocierea turului al doilea.

  4. Udrea vs. Macovei: cine câştigă şi cum arată meciul? Moştenitoarea oficială a lui Traian Băsescu şi cea care revendică moştenirea la nivel programatic a Preşedintelui vor anima o dispută care va eclipsa dimensiunea de gen care aparent sare în ochi. Perspectiva cea mai interesantă ţine de cum se vor raporta cele două candidate una la cealalta, de cine va fi în ofensivă şi de cine va fi în defensivă. Vom vedea şi dacă apropierea momentului votului va aduce creşterea intensităţii atacurilor reciproce.

  5. Vadim vs. Funar: învingătorul stinge lumina radicalismului naţionalist al anilor 90? În alegerile prezidenţiale din 1996, Vadim Tudor ieşea în faţa lui Funar, diferenţa fiind de aproape 200.000 de voturi. Din peste 13 milioane de votanţi, un milion vota cu cei doi, părinţi ai unei zone electorale care dădea semne de consolidare. Astăzi, războiul dintre Vadim şi Funar ţine mai degrabă de mize personale şi contrastează cu zâmbetul celor care îi văd pe lista de candidaţi.

  6. Votul maghiar: cum va fi afectată UDMR de premiera unui al doilea candidat maghiar? În 2009, cu 372.000 de voturi, Kelemen Hunor obţinea 3,83% din voturile exprimate (în 2004, Marko Bela lua 533.000 voturi şi 5,1%). Prezenţa lui Zsolt Szilagyi, din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania, va însemna cea mai slabă performanţă electorală în alegerile prezidenţiale pentru UDMR din ultimii 20 de ani?

  7. Vom avea o dezbatere prezidenţială cu Ponta şi/sau Iohannis în turul I? Se va confirma tradiţia, întreruptă doar în 2000, a unei dezbateri între cei doi finalişti înaintea turului al doilea? Aşa cum arată lucrurile acum, niciunul dintre primii doi candidaţi nu are motive să rişte înainte de 2 noiembrie. În funcţie de dinamica primului tur, ţinând cont şi de experienţele din 2004 şi 2009, n-ar fi exclus ca Victor Ponta să opteze pentru un traseu nespectaculos şi lipsit de orice risc, excluzând confruntarea finală.

  8. Participarea peste sau sub 10 milioane în turul I? Prezenţă la vot mai mare în turul al doilea decât în primul? 2009 a adus două premiere în privinţa participării la vot: a fost, în istoria noastră democratică, prima dată când în turul I au fost mai puţin de 10 milioane de votanţi (9,946 milioane, pe muchie) şi prima dată când au venit mai mulţi români la vot în turul al doilea (10,483 milioane) decât în primul. Se inversează oare situaţia din 2009?

  9. Care va fi impactul temei justiţiei în aceste alegeri? Vor exista consecinţe electorale importante ale afacerii Microsoft? Ce rol pentru DNA, ANI şi ÎCCJ în stabilirea viitorului Preşedinte al României? Este interesant de văzut dacă evenimentele de campanie vor confirma discursul vreunui candidat (şi aici privim în special către Macovei). Din această conjuncţie dintre discursul media şi cel al candidatului Macovei ar putea veni oare un spectaculos salt către locul al treilea? Justiţia este o temă, dar întrebarea, în plan mai general, se referă la imprevizibilul campaniei electorale, la celebrele lebede negre.

  10. Câţi români din Diaspora vor veni la vot? În 2009, numărătoarea voturilor a făcut să se spună că românii din străinătate au stabilit Preşedintele României. 146.876 voturi din străinătate, 84.786 pentru Traian Băsescu, ne-au pus în situaţia să ne culcăm cu un Preşedinte şi să ne trezim cu un altul. În 2014, cu un sistem electoral neschimbat, vor fi românii din Diaspora mai activi în a-şi alege Preşedintele?

Acesta este decalogul nostru. Voi puteţi răspunde la întrebările de mai sus sau puteţi formula altele. După cum bine vedeţi, nu scăpaţi de alegeri.