De ce verdictul dat de CCR nu îl va afecta pe Dan Şova

De ce verdictul dat
de CCR nu îl va afecta pe Dan Şova

Dan Şova FOTO Marian Iliescu

Curtea Constituţională a publicat motivarea Deciziei în cazul senatorului PSD Dan Şova. CCR obligă Senatul să adopte o Hotărâre cu privire la rezultatul votului, dar îi dă dreptate lui Călin Popescu Tăriceanu în ce priveşte interpretarea rezultatului.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Curtea Constituţională a publicat, la finalul săptămânii trecute, motivarea Deciziei în cazul lui Dan Şova, în care explică de ce Senatul este obligat să adopte o Hotărâre după votul negativ privind ridicarea imunităţii senatorului PSD. Potrivit judecătorilor, nu se poate pune semnul egalităţii între o Hotărâre publicată în Monitorul Oficial, care prezintă un temei legal, şi o simplă adresă trimisă Ministerului Justiţiei.  

Pe de altă parte, magistraţii vorbesc şi despre interpretarea rezultatului votului şi arată că, de vreme ce votul a fost interpretat în baza unui articol din Regulamentul Senatului, articol care nu fusese contestat la CCR la data respectivă, soluţia Senatului a fost corectă. Practic, judecătorii şi-au dezvăluit în motivare opinia cu privire la legalitatea votului în cazul lui Şova:  aceea că Tăriceanu nu a comis o ilegalitate când a invocat Regulamentul Senatului ca să îl salveze pe senatorul PSD.

Invenţia lui Tăriceanu - „comunicarea“

În prima parte a motivării publicate în Monitorul Oficial, judecătorii CCR fac distincţia între o Hotărâre a Senatului şi comunicarea care a fost, în schimb, transmisă de Senat către Ministerul Justiţiei. Astfel, potrivit judecătorilor CCR, rezultatul votului ar fi trebuit materializat printr-o Hotărâre, şi nu printr-o „comunicare“, întrucât o simplă înştiinţare, fără publicarea în Monitorul Oficial a unui document întocmit în baza legii,  nu produce efecte juridice.

„Curtea reţine că Senatul a răspuns cererii de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova printr-un act, denumit «comunicare», care nu a fost publicat în Monitorul Oficial.  Astfel, prin votul senatorilor prezenţi, cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova a întrunit 79 de voturi pentru, 69 împotrivă şi cinci voturi au fost anulate. Procedura, însă, nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfinţească – Hotărârea Senatului “, explică judecătorii, care arată că doar un astfel de document ar produce efecte juridice.

Concret, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a trimis la Ministerul Justiţiei o simplă informare prin care a transmis faptul că Senatul nu i-a ridicat imunitatea lui Dan Şova, neexistând aşadar un act care să poată fi contestat la CCR. Ca să justifice lipsa documentului, Tăriceanu a invocat cutuma parlamentară. „Nu încape nicio îndoială că Senatul se va conforma Deciziei Curţii Constituţionale. Trebuie totuşi menţionat faptul că în cei 25 de ani scurşi de la Revoluţia din 1989, Parlamentul nu a publicat vreodată în Monitorul Oficial hotărârile negative“, a spus el. 

Magistraţii CCR i-au atras însă atenţia că, indiferent de rezultatul votului, „el trebuie să îmbrace forma unei hotărâri“. „Indiferent dacă acesta consemnează admiterea sau respingerea cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării deputatului ori a senatorului, trebuie să îmbrace forma unei hotărâri care se comunică autorităţii publice care a adresat solicitarea şi se publică în Monitorul Oficial al României“, se precizează în motivarea deciziei din 8 aprilie a CCR.

Interpretarea votului, legală

În cea de-a doua parte a motivării, magistraţii CCR conturează şi o opinie referitoare la interpretarea rezultatului votului, interpretare despre care ei spun că nu a fost în afara legii. Practic, CCR susţine că, de vreme ce articolul 173 din Regulamentul Senatului, în baza căruia a fost tălmăcit votul aleşilor, nu a fost contestat la CCR, acesta era legal. „Senatul ar fi fost în culpă dacă ar fi omis să modifice dispoziţiile declarate neconstituţionale, iar nu dispoziţii care, deşi virtual neconstituţionale, se bucură de prezumţia relativă de constituţionalitate atâta vreme cât aceasta nu a fost înlăturată în urma efectuării unui control al Curţii“, se arată în motivare.

Procedura nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfinţească – Hotărârea Senatului

Motivarea CCR

Mai mult, judecătorii subliniază că, deşi textul Regulamentului nu a fost pus în acord cu Legea fundamentală, nu se poate vorbi despre un conflict „între dispoziţii de reglementare primară şi Constituţie“. Astfel, judecătorii au subliniat că Şova a fost scăpat în baza unui articol care, la acea dată, era valabil.

De altminteri, după votul în cazul Şova, Senatul şi-a corectat articolul 173 din Regulament, iar Parlamentul a procedat în mod similar cu articolul care viza aceeaşi chestiune din Statutul deputaţilor şi senatorilor: parlamentarii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi şi arestaţi cu votul majorităţii celor prezenţi.

Prin urmare, singura soluţie ca dosarul Şova să fie repus în discuţia Senatului ar fi ca DNA să formuleze o nouă cerere de încuviinţare a arestării acestuia.

Ce se votează cu majoritate absolută

Judecătorii constituţionalişti susţin în motivarea deciziei că în Legea fundamentală sunt prevăzute clar situaţiile în care este nevoie de majoritate absolută, iar acestea nu includ voturile privind cererile Justiţiei. Ei subliniază că, în afară de situaţiile în care se modifică regulamentele Camerelor, mai există patru cazuri în care Constituţia cere, în mod expres, majoritate absolută: suspendarea Preşedintelui ţării, adoptarea unei moţiuni de cenzură prin care se retrage încrederea Guvernului, adoptarea unei moţiuni de cenzură în procedura angajării răspunderii Guvernului sau în situaţia în care Parlamentul hotărăşte punerea sub acuzare, pentru înaltă trădare, a Preşedintelui României.

Citeşte şi:

CCR a publicat motivarea deciziei în cazul Şova. În loc de o hotărâre, Tăriceanu a adoptat o „comunicare“

Curtea Constituţională a publicat astăzi motivarea deciziei în cazul Dan Şova. Magistraţii CCR susţin că votul privind ridicarea imunităţii senatorului PSD trebuia concretizat printr-o hotărâre, şi nu printr-o „comunicare“, aşa cum a procedat conducerea Senatului, o găselniţă care nu produce niciun efect juridic.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: