De unde pot veni despăgubiri pentru Roşia Montană?

De unde pot veni despăgubiri pentru Roşia Montană?

Statul român ar putea rămâne şi cu banii luaţi, şi cu aurul din Apuseni neexploatat  FOTO AFP

Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation, va cere despăgubiri de patru miliarde de dolari, dacă legea privind exploatarea minieră va pica în Parlament. Din contractele făcute publice de Ministerul Economiei nu rezultă clar obligaţia statului român faţă de compania canadiană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Scandalul aurului de la Roşia Montană a ajuns la un capitol sensibil: despăgubirile financiare. După ce liberalii au anunţat că vor vota împotriva proiectului de lege privind exploatarea auriferă din Apuseni, premierul Victor Ponta a avertizat că statul român ar putea fi bun de plată. 
 
Premierul a vehiculat chiar şi o sumă: două miliarde de dolari. „Nu pot şi nu am de gând să fiu avocatul cuiva care dă în judecată statul român, spun doar că acest lucru probabil că se va întâmpla. Sunt evaluări făcute de până la două miliarde de dolari calculate de către companie, însă nu vreau să vorbesc eu în numele celor care eventual vor acţiona în judecată statul român, eu aş vrea să nu plătim nimic“, a fost avertismentul lui Ponta. 
 
Premierul nu a explicat însă de unde ar putea proveni litigiul dintre statul român şi compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Ponta a spus, evaziv, că eventualele despăgubiri invocate de compania canadiană „cuprind cheltuielile făcute până acum şi eventualele pierderi comerciale“. Anunţul lui Ponta l-a luat pe nepregătite chiar şi pe colegul său de alianţă, Crin Antonescu. „Ar trebui să ştim cu toţii de unde decurg aceste despăgubiri, că eu nu am habar. Mie niciodată Ponta nu mi-a spus ce riscăm noi, statul român, dacă nu executăm acest proiect. Păi, dacă sunt despăgubiri, atunci premierul ar trebui să fie campionul proiectului, venind în Parlament, pledând pentru el şi explicând cât ne costă dacă nu îl facem. E simplu“, a declarat Antonescu, la Antena 3.
 
RMGC MERGE ÎN INSTANŢĂ
 
Previzunile sumbre ale premierului s-au concretizat ieri, după ce directorul executiv al Gabriel Resources, Jonathan Henry, a anunţat că va da Guvernul român în judecată şi va solicita despăgubiri de patru miliarde de dolari dacă Parlamentul respinge proiectul de lege. „În cazul în care Camera Inferioară (a Parlamentului) respinge proiectul, vom merge mai departe cu notificarea formală de litigiu comercial pentru multiple încălcări ale tratatelor internaţionale de investiţii pentru o sumă de până la 4 miliarde de dolari. Cazul nostru este foarte puternic şi îl vom aduce în atenţia publică astfel încât eforturile României de a atrage investiţii străine vor suferi foarte mult“, a declaratJonathan Henry publicaţiei canadiene „Globe and Mail”. Nici declaraţia oficialului companiei canadiene nu a limpezit lucrurile. 
 
PARAGRAFUL BUCLUCAŞ
 
Ce motive ar putea invoca „Gabriel Resources“ pentru a primi despăgubiri materiale din partea României? Din documentele publicate pe site-ul Ministerului Economiei, singura portiţă legislativă se regăseşte în primul contract încheiat între statul român, prin compania Regia Autonomă a Cuprului Deva, şi Gabriel Resources. În fază iniţială, conform articol 5. 3, din documentul încheiat în 1997, statul român era nevoit să-şi dea acordul, fără a se obliga la nimic. „Regia este de acord să solicite şi să obţină licenţele de explorare (exploatare) pentru perimetre şi pe care societatea mixtă le consider necesare pentru dezvoltarea proiectului“, arată articolul 5.3. 
 
După numai un an, printr-un act adiţional, sintagma „a fi de accord“ s-a transformat în „a se obliga“. „Regia se obligă să obţină licenţe de explorare şi exploatare pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăţi“, este noua variantă a articolului 5.3 formulată în actul adiţional numărul 3 din 1998.
Prin schimbarea unui singur verb, statul român poate fi sancţionat financiar? „Orice contract încheiat între părţi prevede o obligaţie de diligenţă, adică fiecare parte se obligă să facă toate demersurile necesare pentru realizarea scopului prevăzut în contract. În acest caz, RMGC poate invoca faptul că statul român a dat dovadă de rea-credinţă şi ar putea pierde procesul“, spune avocatul Elenina Nicuţ.
 
„NU MAI PUTEM AVEA LEGE“
 
Ionel Blănculescu, consilier onorific al prim-ministrului, crede că, în acest moment, România se află într-o situaţie imposibilă. „Chiar dacă Parlamentul doreşte să aprobe acest proiect, nu mai poate, pentru că se creează un precedent. Aşa cum a anunţat reprezentantul Gabriel Resources, din acest moment au fost demarate procedurile prealabile începerii litigiului internaţional care sunt obligatorii“, a explicat Blănculescu pentru „Adevărul“. Economistul vede şi o soluţie de compromis pentru rezolvarea situaţiei: „Pe de o parte să nu aprobe nici pozitiv, nici negativ. Pe de altă parte, să se creeze o echipă de specialişti care să contacteze cei trei miliardari, iar întâlnirea să aibă loc pe un teren neutru. O astfel de întâlnire este importantă pentru ca România să iasă cât mai puţin şifonată“. 
 
Economiştii susţin că situaţia creată îţi va pune amprenta negativ asupra eventualelor investiţii în România. 
 
„MAI SUNT NIŞTE EXPROPRIERI DE FĂCUT“
 
Directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, susţine că, până la avizarea proiectului, mai sunt câţiva paşi serioşi de făcut: „Mai sunt nişte exproprieri de făcut, nişte proprietăţi de achiziţionat şi alte câteva zeci de avize luate de la autorităţi“. În ceea ce priveşte acordul de mediu, Tănase a explicat că nu ştie de ce nu a fost obţinut încă, în condiţiile în care controversata tehnică a cianurării, care ar trebui să fie folosită pentru extragerea aurului din mina de la Roşia Montană, este acceptată de Comisia Europeană. ;
 
Boc nu vrea despăgubiri
 
Fostul premier Emil Boc nu înţelege despre ce despăgubiri vorbeşte actualul prim-ministru. „Victor Ponta vorbeşte de nişte despăgubiri pe care habar nu am de unde le-a scos, probabil că i le-au dat cei de la Gold Corporation, pentru că eu, cât am fost prim-ministru, nu am primit în Guvern niciun fel de notă, informare, care să spună că Gold Corporation cere două miliarde de dolari şi pentru ce. Câtă vreme proiectul nu are aviz de mediu, nu au de ce să ceară despăgubiri. Ei trebuie să respecte condiţiile precizate de legile europene în materie şi, ca atare, despre ce despăgubiri să fie vorba?“, se întreabă, retoric, Emil Boc.
 
Vot pe repede-înainte în comisiile Senatului
 
 Proiectul Roşia Montană se află, în prezent, la Senat, prima Cameră parlamentară sesizată. Din cele trei comisii de specialitate care trebuie să exprime un punct de vedere cu privire la proiect înainte de votul din plen, două s-au pronunţat deja împotrivă într-o singură zi. Astfel, Comisia juridică a avizat negativ, marţi, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană. 
 
Contactat de „Adevărul“, senatorul PPDD Vasilica Miron, membru în Comisia juridică, a explicat votul negativ dat în unanimitate de senatorii jurişti prin faptul că acest contract a fost încheiat în detrimentul statului român. 
„Când am văzut acest proiect am considerat că nu pot fi de acord. Valorile ţării trebuie păstrate şi conservate. În plus, redevenţa este prea mică. Nu trebuie să îngenunchem în faţa unor corporaţii“, a explicat pentru „Adevărul“ Vasilica Miron. 
 
CONTRADICŢIA LUI VÂLCOV
 
În cursul zilei de marţi s-a pronunţat asupra proiectului şi Comisia pentru Administraţie, Organizarea Teritoriului şi Protecţia Mediului. Membrii comisiei au hotărât în unanimitate să dea raport negativ proiectului Roşia Montană. Contactat de „Adevărul“ pentru a explica raţiunea care a stat la baza acestei decizii, Darius Vâlcov, preşedintele comisiei, a răspuns: „Nu reproşăm nimănui nimic. Prezentarea celor de la RMGC a fost bine susţinută. 
 
Momentul actual nu este însă oportun pentru a folosi cianuri. Partea financiară este foarte atractivă, dar România nu e Finlanda sau Suedia, unde ni s-au dat exemple că totul merge ceas. Există şi teama de a nu ne trezi cu o bombă ecologică. Nimeni nu acuză RMGC, mai ales că ei vin cu un proiect foarte bine făcut“. Înainte de a fi votat în plenul Senatului, proiectul Roşia Montană trebuie să fie dezbătut şi în Comisia economică, Industrii şi Servicii care, la rândul său, va emite un raport.


Citeşte şi:

Documente şi contracte aferente proiectului Roşia Montană. Lista publicată de Ministerul Economiei

Ministerul Economiei a publicat contractele încheiate între statul român şi compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), semnate în intervalul 1997- 2011.

EDITORIAL Bogdan Diaconu, deputat PSD: Războiul aurului împotriva României

Directorul companiei exploatatoare de la Roşia Montană ne ameninţă cu solicitarea de despăgubiri de 4 miliarde de dolari dacă nu le dăm aurul şi subsolul nostru. Ce înseamnă acest lucru, un război împotriva României, în care suntem obligaţi să cedăm bogăţiile ţării sub ameninţare? Cu ce e diferită această presiune de o ameninţare armată? Parlamentul este şantajat prin tactici de război pentru înfăptuirea unui fel de rapt teritorial.

Avizul de mediu privind Roşia Montană depinde de votul parlamentarilor

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că demersurile de aprobare a acordului de mediu privind proiectul Roşia Montană vor continua în funcţie de votul din Parlament.

Boc: „Gold Corporation nu poate vorbi despre despăgubiri până la primirea avizului de mediu”

Emil Boc a susţinut că Gold Corporation  nu poate vorbi despre despăgubiri până nu primeşte avizul de mediu. Referindu-se la declaraţiile lui Ponta referitoare la despăgubirile de 2 miliarde de dolari pe care România le-ar datora Gold Corporation , el a spus că premierul acţionează ca un agent al companiei.

Protestele continuă la Roşia Montană: 15 mineri de la RMGC s-au baricadat în subteran

Angajaţi ai RMGC şi localnici din Roşia Montanaă protestează din nou miercuri, 11 septembrie, împotriva deciziei politice referitoare la respingerea proiectului minier în Parlament. Minerii ameninţă cu greva foamei, iar 15 dintre ei s-au blocat în subteran.

DOCUMENT Cârciumile care stricau în anii '40 viaţa muncitorilor de la uzina care prelucra minereul de la Roşia Montană

Plângerea conducerii Uzinei de prelucrare a minereului de la Roşia Montană apare într-un document din 1946, deţinut de Arhivele Naţionale Alba şi este adresată Prefecturii. În sesizare se spune răspicat că munca „tovarăşilor muncitori“ este încurcată de două cârciumi aflată peste drum de poarta întreprinderii industriale.

Ponta, despre protestele pentru Roşia Montană: „Mă mândresc că nu au degenerat“

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că a fost tot timpul informat cu privire la protestele legate de proiectul Roşia Montană de către ministrul de Interne, şeful Jandarmeriei şi şeful Poliţiei, menţionând că se mândreşte cu faptul că manifestaţiile nu au degenerat.

Rovana Plumb: „În prezent, la Roşia Montană este o adevărată bombă ecologică“

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat, marţi, după ce a participat la dezbaterea în Comisia pentru administraţie din Senat a proiectului RMGC, că în prezent la Roşia Montană este „o adevărată bombă ecologică“.

Acţiunile Gabriel Resources continuă căderea pe Bursa din Toronto. Au deschis în scădere cu 15%, după colapsul de 54% de ieri

Acţiunile Gabriel Resources au deschis astăzi şedinţa de tranzacţionare la Toronto în scădere cu aproape 15%, la 58 de cenţi canadieni, după ce ieri au închis în minus cu 54%, la 68 de cenţi canadieni,cel mai slab nivel de şedinţă din 1999. Căderea vine după declaraţiile premierului Ponta care a spus că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă la Senat, apoi la Cameră.

Roşia Montană: cum ar putea fi extras aurul fără a polua mediul

Cunoscutul jurnalist de ştiinţă Alexandru Mironov a descris, în revista Ştiinţă&Tehnică, ediţia februarie 2012, o tehnologie de extracţie a aurului nepoluantă, alternativă la metoda cu cianuri propusă de RMGC şi contestă în cadrul protestelor de stradă, de la început de septembrie 2013.

AUDIO Comisia juridică a Senatului a respins proiectul Roşia Montană

Senatorii Comisiei juridice au dat marţi aviz negativ la proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere de la Roşia Montană, care urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă

Fostul geolog-şef al Roşiei Montane: metalele rare sunt adevăratele comori. Valorează mai mult decât aurul

Valoarea aurului şi argintului de la Roşia Montană este depăşită de valoarea metalelor rare aflate în acelaşi zăcământ, potrivit geologului Aurel Sântimbrean, care a fost peste 20 de ani, până în 1987, şef la exploatarea minieră de stat din localitate.

Liberalii vor vota împotriva proiectului Roşia Montană. Antonescu: „Proiectul poate fi votat şi fără PNL“

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ieri după o reuniune a grupurilor liberale din Camera Deputaţilor şi Senat, că poziţia politică asumată de parlamentarii PNL este de a vota împotriva proiectului de lege privind Roşia Montană.

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările