De ce trebuie să ne reluăm activitatea pe 15 mai

În majoritatea ţărilor europene se reia, chiar dacă gradual,  activitatea normală. A fost foarte bine că am stopat răspândirea necontrolată a coronavirusului, dar consecinţele negative asupra economiei pot fi mai grave decât consecinţele ridicării treptate a restricţiilor impuse de starea de urgenţă. România nu are bani să susţină economia în actuala stare de criză. Toate promisiunile se dovedesc a fi supraoptimiste.

Banii pentru şomajul tehnic nu ajung la toţi cei care au solicitat acest sprijin.

Pericolul adus de coronavirus a fost supraestimat

Au fost pandemii mult mai periculoase, care au adus zeci de milioane de morţi. Fără instrumentele ştiinţifice şi tehnice pe care le are societatea acum. Circulaţia informaţiilor şi solidaritatea naţională şi internaţională şi-au spus cuvântul. Răspândirea virusului a fost stopată, cum rezultă din ultimele date statistice la nivel mondial.

Există fenomenul de imunizare în masă, remarcat mai ales în Suedia. Există sisteme de sănătate performante, ca în Germania, care au făcut faţă cu brio avalanşei de îmbolnăviri cu coronavirus. Există perspectiva apariţiei de vaccin şi medicaţie care să stăpânească consecinţele contaminării cu coronavirus.

La nivel mondial, 2,8 milioane îmbolnăviri raportat la 8 miliarde de locuitori este un număr infim. 200.000 de morţi, raportat la 800.000 de vindecări este iarăşi un lucru încurajator. Se produce, încet, încet, o imunizare în masă.

România a făcut faţă ameninţării pandemiei. Focarul Suceava nu s-a propagat în toată ţara, pentru că a fost izolat de poliţie, jandarmerie şi armată. N-am prea auzit în alte ţări de o astfel de carantinare „forţată”, cu sprijinul armatei. Alte focare au fost şi ele izolate imediat, oprind propagarea virusului. Numărul de morţi şi persoane care au necesitat asistenţă la ATI a fost mic, comparativ cu alte ţări. Oricum mult mai mic decât cel produs de bolile cardiovasculare, de cancer sau de alte afecţiuni. Posibil ca şi distanţarea socială impusă şi respectată apoi de cetăţeni să fi condus la rezultate mai puţin grele provocate de pandemie.

Sistemul medical românesc s-a mobilizat, au fost aduse materialele sanitare necesare, s-a mărit numărul de paturi în ATI, au fost ajutate spitalele, inclusiv cu donaţii private, să facă faţă unui eventual val necontrolat de îmbolnăviri. La nivel de ţară, criza a fost bine manageriata, plasând România printre cele mai puţin afectate ţări de actuala pandemie.

Pericolul vine, mai degrabă, de la o eventuală criză economică

Premisa de la care trebuie să pornim. România nu este pregătită, financiar, să susţină economia într-o stare de blocaj prelungită. Noi nu avem banii Germaniei, Americii sau ai altor ţări bogate, să ne permitem un astfel de „lux”. Deja veniturile la bugetul de stat s-au prăbuşit, pentru că multe companii şi-au încetat activitatea, salariaţii sunt în şomaj tehnic sau şi-au pierdut contractele de muncă. Promisiunea că statul va susţine cu bani şomajul tehnic, se dovedeşte iluzorie. Mulţi antreprenori care şi-au încetat activitatea susţin că pentru luna martie n-au primit sumele cerute pentru şomajul tehnic.

După ce s-a bătut cu cărămidă în piept că are bani pentru toţi şi pentru toate, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu,  s-a sucit. „Dacă execuţia bugetară nu este bună, investiţiile vor avea un semn de întrebare asupra lor, la plata salariilor va fi o problemă şi acolo. Plata pensiilor care sunt azi va avea o problemă, dacă avem o execuţie proastă. Deci execuţia bugetară este foarte importantă pentru a plăti cheltuielile pe care le avem azi”.

Ori cum ai întoarce lucrurile, execuţia bugetară nu are cum să fie bună. Şi în condiţii normale, fără o criză majoră, rata colectării la bugetul de stat nu trecea la noi de 28-30%, din cauza evaziunii fiscale. Dar acum, când majoritatea contribuabililor pot invoca criza adusă de pandemie să nu plătească la buget nici cât plăteau până acum.

Intrarea României în incapacitate de plată, cum era să se întâmple în 2010, este posibilă. De curând,  agenţia Fitch ne-a şi transmis un astfel de avertisment. Cu atât mai mult acum, când salariile bugetare şi pensiile crescute de guvernele PSD fără acoperire în resursele reale ale ţării, riscă să ducă România în incapacitate de plată. Iar deficitele bugetare, comerciale, creşterea bruscă a ratei de îndatorare a ţării de la 37 la 45% din PIB, nu este de natură să încurajeze creditorii internaţionali să ne mai dea banii necesari bugetului. Mai ales că toate ţările au acum nevoie de bani.

Împrejurarea că suntem în an electoral complică şi mai mult lucrurile, pentru că actualul guverm deşi ştie că trebuie să reducă drastic cheltuielile bugetare, este blocat de calcule electorale, exact ca în 2009. De aici ipoteza că vom evolua exact ca în 2009-2010, când statul a trebuit să reducă cu 25% salariile bugetarilor.

Între două rele, să alegem pe cea mai puţin rea. Repornirea economiei

Aceste argumente şi altele ne obligă să evaluăm repornirea economiei în 15 mai. Pierderile şi pericolele aduse de pandemie sunt mult mai mici, în comparaţie cu cele aduse de blocarea financiară a statului prin prăbuşirea veniturilor la bugetul de stat. Avem şi un ministru de finanţe care în 24 de ore îşi schimbă opiniile, şi trece de la autoproslăvire la anunţuri pesimiste, cum este cel evocat mai sus. Avem nevoie acută de modernizarea  sistemelor bugetare. Fără bani la buget,  sisteme sociale extrem de importante, sănătatea, educaţia, ordinea publică, se vor prăbuşi dezordonat, cu riscuri mult mai mari pentru ţara, comparativ cu riscurile aduse de pandemie.

În concluzie

Urmărind şi tendinţa din ţările europene, economia României trebuie să repornească integral pe 15 mai. În caz contrar, ne aşteaptă perturbări bugetare aduse de lipsa banilor, cu consecinţe potenţial mult mai dramatice, mai rele, comparativ cu consecinţele aduse de pandemie, parţial deja depăşite.

L.E.

Agenţia de rating Moody’s a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valutã şi în monedã localã şi a modificat perspectiva de ţarã de la stabilã la negativă, anunţă Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Aceasta este a doua agenţie (dupa Fitch),  care revizuieşte perspectiva la negativă.

Consiliul Fiscal: Scenariul Guvernului de scădere a PIB cu 1,9% este foarte optimist. Ar trebui avută în vedere o contracţie mai severă, de 8%-9%