De ce stă blocat tratatul dintre România şi Moldova

Vlad Filat şi Theodor Baconschi şi-au dat mâna pentru a netezi drumul Republicii Moldova către UE Foto Mediafax

Tratatul de Frontieră între România şi Republica Moldova, semnat  în 2010, a fost ratificat de Chişinău, nu şi de Bucureşti,din motive tehnice, dar mai ales din raţiuni istorice.

În noiembrie 2010, Teodor Baconschi, ministrul de Externe al României din acea vreme, şi Vlad Filat, premierul de atunci al Republicii Moldova, îşi aşterneau semnătura pe un document intitulat „Tratatul privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră“. În aparenţă, acordul era unul tehnic şi viza noua orientare a statului de peste Prut: spre Europa.

„Semnarea documentului dovedeşte că cele două Guverne antrenate împreună în acest proces de reformă şi de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană pot colabora cu rezultate concrete“, sublinia, la acea dată, Theodor Baconschi.  La rândul său, primul ministru Vlad Filat saluta parafarea documentului bilateral. „Acest document este semnat, evident, într-un context european şi urmează să aducă reglementări europene“, spunea Filat. 

Dincolo de relaţia istorică dintre cele două ţări, documentul stipula cerinţe pur tehnice. „Tratatul reglementează modalitatea de realizare a marcării pe teren a frontierei, soluţionarea problemelor referitoare la construirea de obiective comune la frontieră, întreţinerea frontierei“, se arată în tratat.

În luna iunie a acestui an, Republica Moldova a făcut pasul în faţă şi a ratificat tratatul cu statul român. Ceea ce părea doar o formalitate din partea României s-a transformat într-un refuz categoric. Săptămâna trecută, aflat într-o vizită la Chişinău, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu preşedintele Parlamentului moldovean, Igor Corman, care i-a transmis, oficial, lui Băsescu: „Aşteptăm, acum, la Bucureşti, ca să fie ratificat tratatul“, a spus Corman. „Aşteptaţi degeaba. Trebuie să fiu foarte deschis cu dumneavoastră “, a replicat, ferm, Traian Băsescu.

AVERTISMENTUL GERMANIEI
Imediat după refuzul preşedintelui, au apărut reacţiile externe. Germania, prin vocea lui Philipp Missfelder, mâna dreaptă a cancelarului Angela Merkel, insistă ca România să ducă la bun sfârşit acordul. „România trebuie să îşi îndeplinească promisiunea făcută în noiembrie 2010, de a semna Tratatul de Frontieră cu Moldova“, este mesajul transmis de Cancelaria de la  Berlin. „În ceea ce priveşte Republica Moldova, Germania joacă un rol activ în negocierile pe care le duce cu administraţia de la Chişinău referitor la Parteneriatul Estic cu Uniunea Europeană, dar şi legat de conflictul transnistrean. Avem o implicare activă în conflictul din Transnistria, nu numai pentru că este vorba de graniţa estică a Uniunii Europene“, este poziţia oficială a germanilor faţă de Chişinău.

SPECIALIŞTII, PĂRERI ÎMPĂRŢITE
Refuzul României de a ratifica acordul cu „fraţii  noştri de peste Prut“ este privit de specialişti din două unghiuri: unul pur tehnic, iar altul emoţional, bazat pe sensibilul trecut istoric al celor două state. După ce s-a zvonit că România refuză să ratifice tratatul pentru a nu recunoaşte pactul Ribbentrop –Molotov, Theodor Baconschi, unul dintre semnatarii Tratatului de frontieră, infirmă implicaţiile istorice. „Nu cred că are legătură cu Pactul Ribentrop-Molotov. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, în 1991. Deci nu cred că putem amesteca istoria cu geopolitica“, a declarat Baconschi pentru „Adevărul“.

Fostul ministru crede că eşecul ratificării de la Bucureşti „este mai mult o chestiune de mecanică parlamentară“. Preşedintele Mişcării Populare, Eugen Tomac, Eugen Tomac, deputat ales într-o circumscripţie din Republica Moldova, nu crede că este vorba despre rea-voinţă din partea statulu român, ci, mai degrabă, este o problemă conjuncturală. „Faptul că România încă nu a ratificat Tratatul, că acesta nu a fost introdus pe ordinea d ezi a Parlamentului, este o chestiune de procedură, nu reflectă adevăratele probleme ale basarabenilor“, a declarat Tomac.

Dorin Marius Lulea, co-preşedintele fundaţiei „Acţiunea 2012“, care monitorizează atent relaţia României cu Republica Moldova, este de părere că refuzul României de a semna Tratatul nu va îngreuna relaţia Moldovei cu Bruxelles-ul. „Semnarea Tratatului de frontieră de către România nu poate fi o condiţie pusă de UE Republicii Moldova pentru integrare, pentru că există precedent. Nici România nu a semnat tratate de frontieră cu vecinii înainte de a adera“, crede Lulea.

În Republica Moldova atât comuniştii, cât şi partidele pro-europene încearcă să profite electoral de pe urma tratatului cu România. „Tratatului de frontieră convine tuturor aici: şi comuniştilor, şi liberalilor. Lliberalii lui Mihai Ghimpu insistă că nu este nevoie de un astfel de tratat, că suntem un singur popor, în timp ce comuniştii strigă: «ată dovadă că România nu ne recunoaşte»“, a declarat politologul Igor Boţan. Cât despre poziţia României de a nu ratifica tratatul, Boţan are următoarea părere: „Preşedintele Băsescu a spus clar că românii şi moldovenii sunt  un singur popor care trăieşte în două state, deci el nu poate fi promotorul unui astfel de tratat, pur tehnic, care delimitează cele două state“.