De ce a respins instanţa înregistrarea partidului lui Băsescu. Motivul pentru care fostul preşedinte a dorit schimbarea denumirii

Elena Udrea a fost primul preşedinte ales al PMP FOTO Mediafax

Instanţa a respins cererea de înregistrare a Mişcării Populare pentru că denumirea şi sigla noului partid seamănă foarte mult cu Partidul Mişcarea Populară, se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti. Traian Băsescu şi Elena Udrea acuză că se încearcă împiedicarea lui Traian Băsescu de a intra în alegeri. Băsescu a încercat redenumirea partidului pentru a nu mai fi asociat cu Elena Udrea.

În decizia instanţei se arată că înregistrarea formaţiunii politice „Mişcarea Populară“ este nelegală pentru că nu respectă Legea partidelor politice, care prevede existenţa unei delimitări foarte clare în privinţa denumirii şi a semnului electoral între un partid care urmează a fi înregistrat şi un partid înregistrat anterior. Instanţa apreciază că o asemenea delimitare clară nu există între formaţiunea politică Mişcarea Populară şi Partidul Mişcarea Populară, nici în privinţa denumirii, dar mai ales în privinţa semnului electoral.

„Denumirea partidului Mişcarea Populară nu se deosebeşte de cea a Partidului Mişcarea Populară decât în mod neînsemnat, sub aspect grafic, iar diferenţa sub aspect fonetic este inexistentă, numele sunând identic cu cel al Partidului Mişcarea Populară, aspect aflat în contradicţie cu dispoziţiile art.5 din legea partidelor politice care cere o diferenţă clară a denumirii partidului nou înfiinţat“, se arată în opinia judecătoarei Roua Pop.

Potrivit articolului 5 din Legea partidelor politice, „fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent propriu. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permenent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior întregistrate, fiin interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, aricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate“.

Prin actul constitututiv şi statutul formaţiunii politice Mişcarea Populară se prevede că acest partid politic poartă denumirea integrală „Mişcarea Populară“ şi are denumirea prescurtată „MP“. Semnul permanent al partidului politic „Mişcarea Populară“ este o inimă configurată în verde şi albastru într-un interior alb, pe care apare denumirea prescurtată MP, iar dedesubtul acestui însemn apare denumirea formaţiunii Mişcarea Populară. Vechiul partid poartă denumirea de  „Partidul Mişcarea Populară“ şi apare prescurtat cu iniţialele PMP. PMP este reprezentat de un măr, colorat în verde şi albastru, cu porţiunea interioară albă şi neinscripţionată, iar dedesubtul lui apare menţiunea prescurtată PMP şi denumirea integrală Partidul Mişcarea Populară.

„Vom candida sub numele PMP“

Fostul preşedinte Traian Băsescu şi Elena Udrea, primul preşedinte ales al PMP, s-au arătat indignaţi de decizia instanţei. „Cu surprindere, am aflat că înregistrarea Mişcării Populare a fost respinsă la solicitarea procurorilor. Este fără precedent ca procurorii să facă o contestaţie la înregistrarea unui partid. Mai mult, judecătorii CAB au admis contestaţia în complet de divergenţă, deşi zilnic sunt înfiinţate noi partide. Trebuie să respectăm decizia. O fi consecinţa faptului că "Secta Securităţii Naţionale" a stabilit că, în România, trebuie să existe doar două partide mari, controlabile? V-aţi încurcat, băieţi, vom candida la locale sub numele PMP şi cu simbol mărul. PMP, refaceţi listele de semnături pentru candidaţi!“, a reacţionat Băsescu, pe pagina sa de Facebook.

Şi fostul preşedinte al PMP, Elena Udrea, a criticat decizia instanţei. „Primul partid din România împotriva căruia Parchetul!!! face contestaţie la decizia Tribunalului de înregistrare!!!??? Şi doar Parchetul, nimeni altcineva!!! Mişcarea Populară!!! Iar instanţa de judecată, CAB (Curtea de Apel Bucureşti - n.r. ), dupa ce iniţial un judecator din complet a spus da unul ba, completul de divergenţă a decis în favoarea Parchetului!!! Chiar aşa frică vă este de Traian Băsescu??? Incredibil!!!“, a scris Elena Udrea pen Facebook.

Tribunalul Bucureşti admisese în 15 decembrie 2015 cererea de înregistrare a formaţiunii politice ”Mişcarea Populară”, reprezentată de Traian Băsescu, Eugen Tomac, Cristian Diaconescu şi Dorel Onaca.

Decizia tribunalului a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de către procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti. Azi, instanţa a admis apelul procurorilor, a schimbat sentinţa Tribunalului Bucureşti şi a respins cererea de înregistrare a partidului.

Băsescu a vrut să o şteargă pe Udrea din istoria partidului

În octombrie, la zece luni de la plecarea de la Cotroceni, Traian Băsescu a revenit la cârma unui partid politic, rebotezat din Partidul Mişcarea Populară (PMP) în Mişcarea Populară. Din punct de vedere juridic, redenumirea partidului ar fi însemnat dispariţia PMP şi, implicit, a istoriei sale, care o reţine pe Elena Udrea drept primul preşedinte ales al partidului.

Evenimentul din octombrie, în urma căruia a fost votat Băsescu preşedintele noului partid, a fost prezentat drept un Congres extraordinar de înfiinţare a Mişcării Populare, care, din punct de vedere juridic, înseamnă un partid nou. Prin urmare, PMP, împreună cu mărul, simbolul fostului partid, se dorea a fi radiat din Registrul Partidelor Politice.

24 octombrie ar fi reprezentat data în care a luat naştere Mişcarea Populară pe scena politică, iar primul preşedinte al Mişcării Populare va fi Traian Băsescu, nicidecum Elena Udrea., dacă instanţa accepta cererea d eînregistrare a noului partid. Ceea ce înseamnă că istoria noului partid nu ar fi găsit-o pe Elena Udrea printre rândurile ei. Ideea de a reboteza partidul i-a aparţinut chiar fostului preşedinte Traian Băsescu. „Din PMP ne mişcăm în Mişcarea Populară. Ideea i-a aparţinut preşedintului încă de la apariţia Fundaţiei Mişcarea Populară“, a spus atunci Eugen Tomac, fostul preşedinte al PMP, la Adevărul Live, la începutul săptămânii.