De ce a refuzat iar CCR să se pronunţe pe alegerea primarilor într-un singur tur
0
Curtea Constituţională (CCR) a respins şi a doua excepţie ridicată de jurnalistul Liviu Avram pe Legea alegerilor locale, însă nici de această dată n-a judecat pe fond articolul care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, ignorând chiar propria jurisprudenţă.
Magistraţii CCR au respins, ieri, ca inadmisibilă a doua sesizare înaintată de Liviu Avram, redactor-şef adjunct al ziarului „Adevărul“, pe articolul legislativ privind alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. În termeni mai puţin juridici, „inadmisibil“ înseamnă că magistraţii CCR nici măcar n-au analizat dacă articolul este constituţional sau nu, ci l-au respins din start. De ce? „Solicitarea lui Liviu Avram a fost declarată inadmisibilă pentru că el nu are calitatea de candidat“, a spus preşedintele CCR, Augustin Zegrean.
O interpretare cel puţin bizară, în condiţiile în care Liviu Avram, în momentul în care a început procesul cu Guvernul, avea statut de candidat. „Asta era problema? La momentul sesizării CCR eram candidat, părerea mea e că sesizarea era validă şi trebuiau s-o judece pe fond. Curtea de Apel mi-a reţinut calitatea de candidat, deşi Guvernul o contestase, şi a admis sesizarea CCR. Dar e doar părerea mea de nespecialist. Mai degrabă înclin să cred că n-au vrut să judece şi au găsit un pretext ca să n-o facă“, a comentat, succint, Liviu Avram, pe Facebook.
CCR a scornit motive
Pe larg, problema candidaturii stă în felul următor. Liviu Avram şi-a depus o candidatură-fantomă, numai ca să poată da Guvernul în judecată, deci să ajungă la CCR. Guvernul i-a cerut să demonstreze că şi-a depus candidatura, nu că are o candidatură validă. Diferenţa este esenţială, pentru că, strict din punct de vedere legal, Liviu Avram îşi depusese candidatura, fie ea doar una formală.
Ulterior, Guvernul s-a răzgândit, iar în faţa judecătorului de la Curtea de Apel, juristul Guvernului a solicitat ca sesizarea ridicată de Liviu Avram pe articolul ce prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin să fie respinsă, tocmai pentru faptul că Liviu Avram nu este candidat în acte. Însă judecătorul Raluca Cârjan a decis că, deşi doar într-o fază incipientă, Liviu Avram a avut statut de candidat, deci i-a admis excepţia. Aşa a ajuns dosarul la CCR.
Ba mai mult, în faţa magistraţilor CCR, Guvernul (partea direct implicată în proces) nu a mai contestat calitatea de candidat a lui Liviu Avram. Şi nu numai Guvernul nu a contestat, dar nici Avocatul Poporului, Camera Deputaţilor şi Senatul, instituţii care au trimis puncte de vedere în acest dosar. „Calitatea mea de candidat nu a fost dezbătută niciodată în faţa Curţii Constituţionale. Nu mi-a fost contestată această calitate nici de procurorul de şedinţă, nici de cele patru instituţii care au depus opinii, nici Curtea nu a ridicat-o din oficiu. Şi au respins excepţia fix pe baza unui argument care nu a fost dezbătut în şedinţă public“, a comentat Liviu Avram. În concluzie, CCR a decis că primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin, dar fără a se pronunţa pe fondul problemei. În urma acestei decizii, nu mai există nicio cale ca primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin, un sistem electoral mult mai democratic, care le-ar fi conferit aleşilor reprezentativitate.
Magistraţii au ignorant precedentul Cernea
Deşi susţine că nu a putut analiza articolul cu pricina pentru că Liviu Avram nu avea statut de candidat, jurisprudenţa Curţii arată altceva. Pe 25 aprilie 2010, Guvernul a organizat alegeri anticipate parţiale pentru câteva locuri de deputat. Remus Cernea a vrut să candideze pentru unul dintre ele ca independent. Pe 6 aprilie, candidatura sa a fost respinsă, pentru că legea interzicea candidaturi independente la alegeri parţiale. Remus Cernea a contestat în instanţă. Pe 7 aprilie, instanţa i-a acceptat cererea de sesizare a CCR privind neconstituţionalitatea articolului care reglementa alegerea candidaţilor independenţi. Pe 20 aprilie, CCR a judecat excepţia şi a admis-o, declarând respectivul articol neconstituţional.
„Pe 20 aprilie, când CCR a admis excepţia şi mai erau 5 zile până la alegeri, Remus Cernea NU mai era candidat, căci candidatura sa fusese respinsă definitiv. Deci atunci nu a mai putut candida şi decizia CCR lui nu i-a folosit la nimic. Şi atunci se pune întrebarea: când a greşit CCR? Când a ADMIS excepţia unuia care nu mai era candidat sau când a RESPINS excepţia unuia care nu mai era candidat?“, se întreabă, azi, Liviu Avram.
Experimentez acum din plin situaţia de a ţi se prăbuşi în câteva ore, dacă nu minute, încrederea uriaşă pe care o aveai într-o instituţie. Şi nu o fac pentru că nu-mi convine sentinţa, ci pentru că găsesc în atât de puţin timp dovezi că e o sentinţă incorectă, definitivă şi general obligatorie.
Liviu Avram
jurnalist Adevărul
Se încarcă comentariile...
