Mai întâi retragerea Monei Pivniceru din funcţie şi preluarea mandatului de către Victor Ponta, apoi recunoaşterea ”posibilităţii” numirii procurorilor pe perioada interimatului premierului la Justiţie, urmată divulgarea pe surse a celor două nume ”posibile” pentru Parchetul General şi DNA şi, cel mai important, auto-invitarea lui Ponta în emisiunea Danei Grecu, la Antena 3, toate ilustrează o strategie bine pusă la punct de comunicare cu precauţie a ”bombei” numirii doamnei Kovesi la DNA.

Cum s-a ajuns aici? În primul rând, dacă cineva crede că, în cele trei luni de la instalarea Guvernului Ponta 2, absolut toţi factorii de putere din USL n-au făcut tot posibilul pentru a încheia povestea cu procurorii şefi într-un mod cât mai convenabil, atunci acel cineva se înşeală profund. Fiindcă s-a lucrat la acest demers intens şi pe toate căile, însă de fiecare dată se ajungea la acelaşi impas: refuzul avizului dinspre Bruxelles, ilustrat mereu prin vocea lui Traian Băsescu sau pe căi directe informale.

De ce este interesat Bruxelles-ul în numirea unui şef la un parchet unde majoritatea ”clienţilor” sunt oameni politici? Pentru că DNA este, astăzi, cea mai eficientă pârghie de putere din România. Iar România a intrat, în 2007, într-un imperiu, cedând o parte din suveranitatea sa. Aceasta nu este o simplă metaforă, ci un fapt concret exprimat prin legislaţia ratificată de Parlamentul nostru, dar şi prin căi informale cum este permisiunea accesului imperiului la unele pârghii de putere. Asta nu înseamnă că, de săptămâna viitoare, doamna Kovesi va răspunde la telefon, iar, la celălalt capăt, domnul Barroso sau doamna Merkel îi ordonă ce dosare să facă şi pe cine să aresteze. Dar Bruxelles-ul va avea, în doamna Kovesi, un partener, un om cu care dialogul nu este unul pur-instituţional şi rece, un om care poate fi convins de anumite lucruri, un om căruia i se poate sugera cine este bun şi cine este rău.

Bruxelles-ul va avea, în doamna Kovesi, un partener, un om cu care dialogul nu este unul pur-instituţional şi rece, un om care poate fi convins de anumite lucruri, un om căruia i se poate sugera cine este bun şi cine este rău

Astfel, după atâtea luni în care, cu siguranţă, USL a încercat toate variantele posibile prin care să numească procurori de-ai României la conducerea parchetelor, inevitabil, s-a ajuns la un compromis prin care să se dea curs cerinţelor Bruxelles-ului. Ori tocmai acest aspect încearcă domnul Ponta să îl transmită de câteva zile şi mai avea puţin să izbucnească din toţi rărunchii în studioul Antenei 3, vineri seara: bineînţeles că nimănui din USL nu convine numirea doamnei Kovesi, dar este răul necesar supravieţuirii în aceste vremuri dificile, din punct de vedere economic.

Este asta în avantajul României? Depinde din ce unghi privim. Dacă ne referim la controlul propriilor pârghii de putere, atunci este un dezastru. Dacă ne gândim la resursele financiare care ne-ar fi blocate dacă nu ascultăm de ”sugestia” Bruxelles-ului, atunci decizia numirii doamnei Kovesi la DNA este una pragmatică, care rezolvă o problemă imediată, cea a banilor de salarii, pensii, investiţii şi fonduri europene. Practic s-a optat pentru amânarea recuperării, de către statul român, a tuturor pârghiilor de putere – cedate Înaltei Porţi de regimul Băsescu -, şi ne-sacrificarea resurselor financiare necesare dezvoltării economice. În plus, şeful DNA este subordonat Procurorului General, ceea ce lasă posibilitatea schimbării doamnei Kovesi, atunci când România va putea pune mai multe condiţii Bruxelles-ului.

Practic s-a optat pentru amânarea recuperării, de către statul român, a tuturor pârghiilor de putere – cedate Înaltei Porţi de regimul Băsescu -, şi ne-sacrificarea resurselor financiare necesare dezvoltării economice.

Vestea bună, în toată această poveste, este că Traian Băsescu a fost scos complet din rândul factorilor decizionali asupra Justiţiei, aspect firesc întrucât domnia sa a pierdut bătălia politică –, un principiu pe care nici americanii şi nici europenii nu-l încalcă, ei discută cu câştigătorii, nu cu pierzătorii. Asta a sugerat şi Ponta la Antena 3, care a repetat de câteva ori că numirea doamnei Kovesi la DNA nu este cerinţa lui Traian Băsescu, întrucât domnia sa şi l-ar fi dorit pe Daniel Morar, ceea ce a şi susţinut preşedintele, în nenumărate rânduri. După ce USL a acceptat varianta de compromis Kovesi, Traian Băsescu, probabil, a primit ordin să înceteze cu prostiile şi să fie scos din joc Daniel Morar, prin numirea la CCR, fiindcă s-a bătut deja palma şi el nu are niciun cuvânt de spus.

De ce n-a dorit Bruxelles-ul să meargă pe varianta lui Băsescu, adică Daniel Morar? Pentru un amănunt pe cât de simplu, pe atât de omis de opinia publică. Toate bilanţurile DNA din ultimii ani indică o rată de achitare de 10%, uriaşă în comparaţie cu celelalte parchete din ţară, unde rata de achitare este, în medie, de 2%. Nu mai discutăm de DIICOT, unde rata de achitare a scăzut la 1,2%, în anul 2012. Deci unul din zece oameni trimişi în judecată de DNA este considerat nevinovat de Justiţie, ceea ce ilustrează un abuz grosolan, mai ales că DNA are obiceiul de ”televiza” cam orice demers al procurorilor săi, coordonaţi, până de curând, de domnul Daniel Morar. Nu cred că Bruxelles-ul şi-ar fi asumat vreodată un asemenea nivel de ineficienţă, dacă nu chiar aceste cifre au fost invocate de USL în negocieri pentru a elimina varianta Morar…