De ce nu-l poate suspenda Iohannis pe Ponta. Decizia Camerei Deputaţilor este crucială

De ce nu-l poate suspenda Iohannis pe Ponta. Decizia Camerei Deputaţilor este crucială

Klaus Iohannis a cerut, vineri, demisia lui Victor Ponta

Preşedintele Klaus Iohannis nu-l poate suspenda pe Victor Ponta din funcţia de premier atât timp cât Camera Deputaţilor nu-i ridică imunitatea. Biroul Permananet al Camerei Deputaţilor se va reuni începând cu ora 17.00 pentru a lua în discuţie solicitarea procurorilor DNA, care au cerut „începerea urmării penale a deputatului Victor Ponta“.

Ştiri pe aceeaşi temă

În dosarul „Turceni-Rovinari“, premierul Victor Ponta este deja urmărit penal pentru un capăt de acuzare, care nu are legătură cu activitatea sa de premier. Însă, mai există şi al doilea capăt de acuzare, care se referă la fapte săvârşite în timpul mandatului de premier, şi pentru care procurorii DNA trebuie să primească acceptul Camerei Deputaţilor pentru a începe urmărirea penală asupra lui Victor Ponta.  De altfel, Ponta refuză să-şi dea demisia tocmai pentru faptul că este acoperit de imunitate parlamentară. Să luăm fiecare capăt de acuzare în parte.

Comunicatul DNA arată că procurorii DNA „au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Ponta Victor-Viorel, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat «Ponta Victor-Viorel», în prezent prim-ministru al României, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor“. 

Victor Ponta refuză să-şi dea demisia

Aşadar, procrurorii au putut începe urmărire penală faţă de Victor Ponta pentru că faptele au fost săvârşite de acesta ca avocat, pe vremea când nu era premier, ci numai deputat. Articolul 72 din Constituţie spune: „Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.“ Deci Ponta poate fi urmărit penal, însă, dacă procurorii vor să-l percheziţioneze, să-l reţină sau să-l aresteze nu o pot face decât cu avizul Camerei Deputaţilor. 

Lăsăm deoparte acest capăt de acuzare şi trecem la al doilea, mult mai important în ceea ce priveşte lupta lui Victor Ponta de a rămâne la Palatul Victoria.

În acelaşi dosar, dar pe un alt capăt de acuzare, procurorii au constatat că „se impune continuarea urmăririi penale faţă de Ponta Victor-Viorel şi sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale) fapte aflate în legătură cu funcţia sa de prim-ministru al României“. Pentru acest capăt de acuzare, procurorii nu au putut începe urmărirea penală. De ce? Pentru că Victor Ponta intră pe Legea răspunderii ministeriale, deoarece faptele pentru care este cercetat de DNA au fost săvârşite în timpul mandatului de premier. Iar articolul 12 din Legea răspunderii ministeriale spune: „Numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele savârşite în exerciţiul funcţiei lor“. Cum Ponta este deputat, Camera Deputaţilor trebuie să voteze dacă îi ridică imunitatea sau nu.

De asemenea, tot Legea răspunderii ministeriale i-a salvat deocamdată funcţia de premier lui Victor Ponta. Articolul 20 al legii spune: „În cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele Râmâniei poate dispune suspendarea acestuia din funcţie“. În acest moment, Victor Ponta este urmărit penal, dar nu pentru fapte săvârşite în timpul mandatului de premier, ci pentru fapte săvârşite ca avocat. Iar legea spune clar: premierul poate fi suspendat de preşedinte numai dacă este urmărit penal pentru fapte pe care le-a comis în timp ce conducea Executivul. „Suspendarea din funcţie a unui membru al Guvernului este o masură exceptională. Prin urmare, ea poate fi dispusă doar în cazuri expres şi limitativ prevăzute de Constituţie, respectiv doar atunci cand s-a cerut urmărirea penală pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei de membru al guvernului“, a explicat Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional. „Daca Iohannis ar dispune în acest moment suspendarea din funcţie a lui Ponta, el ar încalca în mod vădit şi grav Constituţia şi, evident, ar fi pasibil chiar el de suspendare din funcţie“, a mai spus Nicuţ pentru „Adevărul“.

În concluzie, pentru faptele din perioada în care nu era premier, Ponta poate fi urmarit penal, dar nu poate fi suspendat de Klaus Iohannis. În schimb, pentru faptele săvârşite în perioada în care era premier, procurorii DNA au nevoie de încuviinţarea Parlamentului pentru a începe urmărirea penală. Dacă Parlamentul aprobă, Iohannis il poate suspenda. Dacă nu, nu.

Iohannis a cerut demisia lui Ponta, nu l-a suspendat direct

Din acest motiv, preşedintele doar i-a cerut demisia premierului, fără a-l suspenda direct. Iar Ponta a refuzat să demisioneze, spunând că „doar Parlamentul îl poate demite, nu un procuror DNA“. De fapt, Ponta speră că solicitarea procurorilor DNA de începere a urmării penale să nu fie votată de Camera Deputaţilor. Şi sunt şanse mari să nu fie votată, din moment ce PSD are majoritate. Iar dacă deputaţii nu-i vor ridica imunitatea lui Victor Ponta, preşedintele Klaus Iohannis nu poate face nimic.

De altfel, deputaţii PSD au sărit deja în apărarea lui Ponta. Florin Iordache, deputat PSD cu greutate, a spus: „Staţi să vedem ce probe sunt, ce spun procurorii, apoi vom decide“.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, spune că solicitarea procurorilor va fi discutată astăzi la ora 17.00 de conducerea Camerei. "Am primit de la procurorul general sesizarea cu privire la domnul deputat Victor Ponta, prim-ministru al României, am convocat pentru ora 17:00 Biroul Permanent, pentru a stabili procedurile conform regulamentului", a spus preşedintele Camerei Deputaţilor. El a precizat că nu a deschis "plicul de la procurorul general" şi nu ştie "dosarul în care este implicat Victor Ponta".

Procedura parlamentară necesită timp. Regulamentul Camerei Deputaţilor spune următoarele: Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile“, se mai arată la articolul 157 din regulamentul Camerei. Însă aceasta este totuşi  varianta scurtă. Experienţa parlamentară ne arată că şedinţa Comisiei Juridice se amână de multe ori din diverse motive: cel mai adesea, lipsă de cvorum. Alteori, parlamentarii jurişti cer documente în plus sau spun că paginile dosarului trimis de Parchet nu sunt numerotate.

Apoi, Comisia Juridică dă un aviz consultativ, iar solicitare aprocurorilor ajunge în plen. Şi aici şedinţa mai poate fi tergiversată, astfel încât Victor Ponta să rămână în fruntea Guvernului, cu tot bagajul de probleme cu legea.

Pe aceeaşi temă:

 

„La revedere, Victor Ponta! La revedere, România, aşa cum te-am suportat 25 de ani!”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: