Spectacolul umilitor de la Spitalul Foişor, unde vineri seara au fost scoşi afară cei 105 pacienţi internaţi acolo, este doar o parte a problemei. La fel şi defecţiunea de luni seara de la Victor Babeş, unde toate ventilatoarele de la secţia de terapie intensivă au intrat în stare de avarie, deodată, iar trei dintre pacienţi au murit. Partea cealaltă ţine de strategia generală a guvernului.

Dacă premierul ar fi schimbat strategia acum o lună, când secţiile de terapie intensivă au început să se umple la maximum, poate erau mai puţine victime, iar spitalele specializate n-ar mai fi trebuit sacrificate şi transformate în spitale Covid. Un lockdown generalizat, de câteva săptămâni, sau măcar izolarea capitalei şi intrarea ei în carantină, ar fi redus presiunea asupra spitalelor şi ar fi încetinit transmiterea noului coronavirus.

Liderii PNL, USR, PLUS, UDMR, care susţin guvernul, nu au nicio scuză pentru lipsa de fermitate cu care administrează actuala criză sanitară. Următoarele alegeri parlamentare, prezidenţiale, locale au loc în 2024, ceea ce înseamnă că partidele din arcul guvernamental ar fi avut oportunitatea să ia în primul lor an de guvernare măsurile cele mai complicate, în aşa fel încât, mai târziu, să se bucure de efectele acestora.

Guvernul condus de Florin Cîţu crede, însă, în gesturile de moment, mizează pe succesul campaniei de vaccinare şi pe sfârşitul pandemiei. Între timp, România se relaxează şi mai mult înaintea sărbătorilor pascale. De dragul înţelegerii făcute cu Biserica Ortodoxă Română, executivul preferă să-i lase pe oameni să stea la biserică întreaga noapte de Înviere. În majoritatea statelor din vestul UE, slujba de Paşti a fost urmărită doar virtual, pentru a preveni noi îmbolnăviri. În România, vacanţa tradiţională de 1 Mai se va suprapune peste cea de Paşti şi lumea va circula intens, într-o perioadă dură în care numărul infectărilor era deja în creştere.

Cine va plăti dacă lucrurile vor scăpa de sub control? În Lombardia, 500 de reprezentanţi ai familiilor celor care au murit anul trecut i-au dat în judecată pe fostul premier Giuseppe Conte, pe ministrul Sănătăţii din cabinetul său şi pe şeful regiunii, pornind de la faptul că rudele lor au murit din cauza felului defectuos în care au gestionat criza. Despăgubirile cerute: 100 de milioane de euro. 

Pentru ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Foişor nu va plăti nimeni, deşi premierul aştepta să vadă „dacă mai este onoare în România”. Managerul Ioan Stoica, considerat un foarte bun chirurg, aflat în funcţie de mai mult de 20 de ani, s-a opus cât a putut transformării spitalului său în spital Covid, după ce şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a luat această decizie, contrasemnată şi de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Spitalul de Ortopedie Foişor nu se află în subordinea ministerului de resort, ci sub Primăria Capitalei, unde Nicuşor Dan ar putea fi pus şi el pe lista celor culpabili. Liberalii au vrut să se folosească de spectacolul cinic de la Foişor pentru a-l demite pe Voiculescu, dar liderii USR-PLUS l-au apărat bine şi, în loc să existe o discuţie despre cum au ajuns bolnavii în stradă, a fost un duel politic între partidele din aceeaşi coaliţie.

Oricum, birocraţia bine ramificată e gândită special astfel încât să nu existe responsabilităţi, ci doar funcţii. Încâlceala aceasta se pretează jocurilor politice, sabotărilor, învinuirilor gratuite, duplicităţilor, dar în nicun caz excesului de onoare. Cine să-şi asume erorile făcute în această criză pandemică, devreme ce administrarea ei se face pe atât de multe planuri: Ministerul Sănătăţii, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă aflat în subordinea Ministerului de Interne, Ministerul Apărării prin Campania de vaccinare, primăriile care au în subordine diferitele spitale. 

De pildă, pentru incendiile care au omorât pacienţi în ultimele şase luni nu şi-a asumat nimeni responsabilitatea şi nici nu există deocamdată vinovaţi. Nici la Spitalul Victor Babeş din Bucureşti, unde luni seara au murit trei pacienţi, nu există vinovaţi. Nici la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, unde în ianuarie au murit patru oameni într-un incendiu şi încă alţii după, nu există încă responsabili, şi nici la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, unde au murit 10 persoane.

În vreme ce decidenţii politici autothoni se acuză între ei şi se bat pentru popularitate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţă că îmbolnăvirile de Covid-19 cresc în mod „exponenţial” şi pandemia se află într-un „punct critic”. Pe ultima sută de metri România ar putea înţelege necesitatea unei carantine, nevoia de reguli clare, de explicaţii transparente şi, mai ales, asumarea responsabilităţilor în aceste cazuri de viaţă şi de moarte.

Sabina Fati - Deutsche Welle