De ce să merg la vot? Cinci argumente pentru care votul tău contează

Pe 9 decembrie românii îşi vor alege parlamentarii FOTO Adevărul

După o lună de campanie electorală, mai mult sau mai puţin vizibilă, românii sunt chemaţi pe 9 decembrie să îşi aleagă reprezentanţii în Parlament. Într-un serial de cinci episoade, ce va începe luni, adevarul.ro va încerca să argumenteze importanţa prezenţei la vot.

Dincolo de mesajele politicienilor şi de neîncrederea în promisiunile acestora, alegerile generale din această iarnă vor împărţi fotoliile în sala în care se va decide viitorul României în următorii patru ani.
 
Dacă argumentele democratice şi-au pierdut semnificaţia, fiind folosite adesea în discursul politicianist, argumentele istorice sunt de necontestat. Prima Constituţie a României consfinţea în 1866 dreptul egal dintre Domnitor şi Parlament de a emite legi. Aceeaşi Constituţie dădea dreptul Legislativului de a interpela miniştri. Cele două prerogative, naturale astăzi, au făcut trecerea către o monarhie care accepta dreptul poporului de a fi implicat în viaţa politică. Implicarea poporului, câştigată în 1866, este astăzi o necesitate stringentă.

„Interesul naţional este decis în Parlament, nu în afara lui, iar interesul naţional este un proces de negociere. Instituţia Legislativului nu este o maşină de vot, ci un loc în care grupurile parlamentare reprezentative găsesc un numitor comun”, a spus profesorul Cristian Pârvulescu, făcând însă amendamentul că toate acestea au valoare de adevăr doar dacă reprezentanţii Parlamentului sunt aleşi legitim.

Candidaţii la parlamentare devin aleşi legitimi ai poporului numai în măsura în care poporul îi alege legitim. Buletinul de vot, tipărit pe hârtie ieftină, este procesul verbal pe care românii trebuie să îl înmâneze clasei politice. 

„Sunt atât de multe motive ca oamenii să meargă la vot. Fără să participi la vot, nu poţi influenţa rezultatul”, spune, firesc, Cristian Pârvulescu. Admite însă că ar trebui să existe un mod de a face un bilanţ al activităţii politicienilor la finalul mandatului parlamentar.

„Trebuie să reuşim să îi facem pe cei cu îndoieli, pe cei dezgustaţi să vină la vot. Fără ei, există toate şansele ca politica să fie rea” (Cristian Pârvulescu)

Concluzia este că neprezentarea la vot nu este o armă îndreptată împotriva lor, ci împotriva noastră.

Primele două episoade propuse de adevarul.ro fac o radiografie a alegerilor parlamentare din perioada interbelică. Ce însemna atunci Parlamentul, cum arăta clasa politică şi în ce fel erau diferite discursurile politicienilor, toate acestea vor fi aduse în lumină pentru a demonstra  importanţa Legislativului.

Pentru că am uitat ce s-a întâmplat atunci, este esenţial să urmărim filmul alegerilor parlamentare care ar fi putut schimba România. Pentru că în 1990 am acceptat filosofia lui Kenneth Galbraith, citat de cel care avea să fie de trei ori preşedinte, care a spus răspicat că „cei capabili să reformeze sistemul sunt tocmai cei care aparţin sistemului şi care au căpătat această experienţă generală, pentru că numai ei pot analiza din interior toate pârghiile transformatoare, pe o bază reală”. Adevarul.ro arată în al treilea episod de ce duminica din 9 decembrie nu trebuie să fie „Duminica Orbului”.

Cum au ajuns partidele la forma actuală, ce a devenit Frontul Salvării Naţionale şi de ce vorbim despre facţiuni în interiorul partidelor care au născut alte partide vor fi temele celui de-al patrulea episod propus de adevarul.ro.

Ultimul episod al serialului şi harta interactivă ce-i prezintă pe aspiranţii la fotoliile de parlamentari le dau cititorilor instrumentele necesare pentru a avea o imagine completă a peisajului politic în ziua crucială de 9 decembrie. Jurnaliştii „Adevărul” vor explica în amănunt legea votului uninominal şi vor demonstra cum a influenţat aceasta rezultatul alegerilor generale din 2008.