De ce să interzică statul român plecarea cetăţenilor la muncă în străinătate? Ce poate face statul pentru agricultură

Muncitori sezonieri pe aeroportul din Cluj FOTO Inquam Photos / Raul Ştef

Nu are dreptate Rareş Bogdan, care cere premierului Orban să profite de starea de urgenţă şi să interzică plecarea românilor la muncă în alte ţări. Şi ce să facă statul cu muncitorii care vor să plece? Să le dea ajutoare sociale, nu are de unde. Avem deja o scădere a veniturilor de 20 miliarde lei şi o creştere a cheltuielilor de 12 miliarde  lei, conform ministrului de Finanţe. Să înfiinţeze IAS-uri?

Este uşor să-ţi dai cu părerea, fără să analizezi contextul şi consecinţele

Românii care au muncit şi muncesc în alte ţări constituie o mană cerească pentru România. Au trimis în ţara 50 miliarde euro în ultimii 10 ani, plus alte miliarde în bunuri şi bani cash pe care ii aduc odată cu vizitele în România. Dacă nu exista această ieşire din impas, statul ar fi trebuit să hrănească azi încă 4 milioane de şomeri. Cu ce bani? Să-şi găsească de lucru în România este rolul întreprinzătorilor privaţi, nu al statului. Statul are deja 1,3 milioane de bugetari de care nu ştie cum să mai scape, sunt prea mulţi. Să mai ia în cârcă alte milioane de şomeri, pe care să-i hrănească?

La Cluj a fost un accident regretabil, care trebuie sancţionat ca atare de către autorităţi. În ciuda riscurilor, inclusiv pentru propria sănătate, mii de români înfruntă pandemia şi pleacă în străinătate să câştige bani, pentru ei şi pentru rudele lor. Dacă ar fi găsit în România aceleaşi surse de venit, n-ar mai fi plecat.

Este vorba de munci agricole sezoniere, de primavara-vară, la care românii şi alţi cetăţeni UE lucrează de mulţi ani. Mulţi merg unde au mai fost, la acelaşi angajator. Şi mai iau după ei şi alte rude sau cunoştinţe. Cine, în statul român, le-ar putea oferi aceleaşi salarii? În orice caz nu statul. Că nu este fermier sau angajator de muncitori. Aşa că reproşurile lui Rareş Bogdan nu au fundament.

Ce ar putea să facă, totuşi,  statul?

Multe, dar nu cu efecte imediate, ci pe termen lung. Agricultura românească are potenţial să hrănească 80 de milioane de oameni. Dar nu merge de pe o lună pe alta.

Spuneam şi în alte articole ce ar putea şi trebui să facă statul.  Aici si aici

Iată şi o parte dintre propunerile PSD care mi se par posibil de aplicat, dar într-un termen mai lung de timp, şi pe măsură ce statul are suficienţi bani eliberaţi de pandemie şi criza economică. În orice caz nu imediat, că nu are de unde să scoată atâţia bani.

1) Însămânţarea la timp a întregii suprafeţe agricole a ţării. Statul trebuie să asigure sprijin pentru seminţe şi motorină.

Comentariu. Nu statul însămânţează suprafeţele agricole, ci fermierii. Că nu mai suntem pe timpul comuniştilor, cu IAS-uri şi CAP-uri. Sprijin pentru seminţe şi motorină, da. Atunci când îi permite bugetul.

2) Continuarea investiţiilor în sistemele de irigaţii, în sistemul de combatere a grindinei şi de creştere a precipitaţiilor.

Comentariu. De creştere a precipitaţiilor e mai greu. Doar Dumnezeu poate. Investiţiile în irigaţii sunt importante, şi au fost neglijate 30 de ani de guvernele care s-au perindat, 20 de ani de la PSD.

3) Acordarea la timp a subvenţiilor din fonduri europene, continuarea şi extinderea programelor de susţinere a fermierilor (tomate, usturoi, lână, motorină, etc.).

Comentariu. De acest aspect statul s-a achitat, a plătit fermierilor subvenţiile agricole, venite de la UE. Am propus un alt program Start-up Nation, destinat exclusiv fermierilor. Nu ştiu dacă există bani acum pentru acest program.

4) Deblocarea investiţiilor de peste 650 milioane de euro în ferme şi în mini-fabrici pentru producţia de ouă, lapte, produse din carne, conserve, ulei, făină, mălai, etc. Legile sunt deja aprobate.

5) Credite garantate de stat, cu dobândă zero, pentru o perioadă de 18 luni pentru cei care angajează şi menţin forţa de muncă în domeniul agricol. 

6) Scutirea de plată impozitelor pentru agenţii economici din domeniul agroalimentar. Eliminarea taxelor de mediu pentru ambalaje pe perioada crizei.

7) Distribuirea în toată ţara a corturilor militare pentru colectarea, sortarea şi calibrarea legumelor proaspete.

Comentariu. Către cine să distribuie statul corturi militare? Să preia aramata rolul de colectare a produselor agricole? Să fim serioşi. Nu avem ce face în condiţii de pandemie, altfel armata are alt rol în stat.

8 ) Achiziţia de maşini pentru transport marfă perisabilă, maşini de ambalat, etichetat, cântare, sisteme de supraveghere şi control, etc.

Statul poate să încurajeze prin legislaţie şi garantarea unor împrumuturi funcţionarea agriculturii. Doar atât. PSD confundă rolul statului actual cu rolul statului comunist. Agricultura este făcută de fermieri, nu de stat. Statul ar trebui să desfiinţeze Direcţiile Agricole Judeţene,  nu văd ce rol ar avea într-o agricultură total privată. Sunt moştenire de la comunişti, când dirijau IAS-urile şi CAP-urile. Am face o economie de sume importante la bugetul de stat, oricum în mare suferinţă.

Chiar în condiţiile pandemiei, şi într-o posibilă criză economică majoră, statul trebuie să-şi dirijeze bugetul, aşa sărac cum este, spre priorităţile momentului. Altele decât susţinerea în ţară a muncitorilor care pot lucra în alte state europene.