De ce e nevoie de un nou referendum pentru a introduce în lege referendumul pe Justiţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi prima rundă de consultări cu partidele pentru a găsi o soluţie de a implementa referendumul pe Justiţie, validat într-o proporţie covârşitoare de români. Şeful statului a anunţat va trebui organizat un nou referendum pentru revizuirea Constituţiei, în condiţiile în care consultare populară din 26 mai a fost pur consultativă. Ludovic Orban crede că noul referendum trebuie organizat odată cu prezidenţialele

Înainte ca prima delegeţie de politicieni să intre la consultări, Klaus Iohannis a explicat că rezultatul referendumului de pe 26 mai trebuie „urgent” implementat în Constituţie şi în lege. Procedural, e nevoie de un alt referendum care să modifice Constituţia, astfel încât amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie să fie interzise. De asemenea, şi ordonanţele de urgenţă în materie penală.  Potrivit preşedintelui, noul referendum ar trebui organizat odată cu un alt scrutin electoral: alegerile prezidneţiale, locale sau parlamentare.

Un nou referendum în toamnă?
Delegaţia PNL condusă de Ludovic Orban a fost prima care a ieşit de la consultări şi a precizat că partidul va susţine toate demersurile preşedintelui pentru implementarea rezultatului de la referendum.  Pentru asta, Orban spune că referendumul pentru revizuirea Constituţiei ar trebui organizat odată cu alegerile prezidenţiale din toamnă deoarece „este şi mai bine, şi mai potrivit, şi mai ieftin”. Un alt motiv de grabă invocat de liderul PNL este că PSD ar putea folosi „practica tergiversării” pentru a amâna adoptarea acestor modificări.
Următoarea delegaţie a fost cea de la USR, Dan Barna dezvăluind la finalul întâlnirii că preşedintele ţării a fost de acord ca iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” să fie inclusă în revizuirea Constituţiei. Un alt subiect discutat de aceştia cu şeful statului a fost propunerea ca Peter-Eckstein Kovacs să fie noul Avocatul Poporului, în locul lui Victor Ciorbea. „Vom continua să avem aceeaşi poziţie consecventă şi fermă privind respectarea statului de drept. Sperăm ca legile Justiţiei şi Codurile să revină la dezbateri în Parlament şi să le aliniem la ce a decis Comisia de la Veneţia”, a afirmat Barna.

Ultima comisie care s-a întâlnit ieri cu preşedintele a fost cea de la UDMR, Kelemen Hunor precizând că susţine iniţiativa preşedintelui. Şeful maghiar e de părere că e nevoie de „un pas mai hotărât” şi că OUG-urile ar trebui eliminate de tot. „Nu cred că cetăţenii se vor supăra dacă vom elimina instituţia ordonanţelor de urgenţe. Să nu mai avem parte de aşa ceva niciodată”, a subliniat Hunor.

Ce se aduagă în Constituţie
În urmă cu aproape două săptămâni, pe 26 mai, a avut loc votul referendumului pe Justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis la care au participat peste şapte milioane şi jumătate de români. Peste 80% dintre aceştia au pus ştampila pe „Da” la cele două întrebări puse de şeful statului: 1 - Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie? 2 - Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?

Iohannis, despre scutul în jurul lui Tăriceanu: Jalnic, jalnic, ruşinos!
Înainte de debutul consultărilor, preşedintele Klaus Iohannis a comentat votul dat luni în Senat privind păstrarea imunităţii preşedintelui ALDE, Călin-Popescu Tăriceanu. Liderul de la Cotroceni a catalogat demersul ca fiind unul „jalnic” şi că „denotă o atitudine de dispreţ” din partea PSD-ALDE faţă români. Preşedintele a mai afirmat apoi că Puterea nu a înţeles nimic din votul de pe 26 mai şi că PSD-ALDE a „făcut zid în jurul lui Tăriceanu ca nu cumva «marea valoare a politicii româneşti» să fie atinsă de procurori. Jalnic, jalnic, ruşinos”, a încheiat şeful statului.

Luni, solicitarea procurorilor DNA de încuviinţare a începerii urmăriri penale a lui Tăriceanu a fost respinsă după ce în Senat, acolo unde PSD are o majoritate confortabilă, 71 de aleşi au votat „împotrivă” şi 38 „pentru”. Preşedintele ALDE este acuzat că ar fi luat aproximativ 800.000 de euro şpagă de la o firmă austriacă.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite