De ce a ciuntit Parlamentul votul prin corespondenţă

Românii din diaspora vor sta în continuare la coadă pentru a vota

Camera Deputaţilor a adoptat, pe repede-nainte, legea votului la distanţă, într-o formă lacunară, pentru că aşa a dictat interesul politic. Votul prin corespondenţă va fi aplicabil doar pentru alegerile  parlamentare, iar votanţii nu se vor putea înscrie online, ci doar la ambasade şi consulate. Legea va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a fost adoptat, miercuri, de Camera Deputaţilor cu 257 de voturi „pentru“, 30 „împotrivă“ şi 12 abţineri. Camera Deputaţilor era forul decizional, după ce în prealabil legea trecuse de Senat, într-o formă cu totul diferită. Dacă forma proiectului de lege care a ajuns la Senat prevedea aplicabilitatea legii pentru alegerile parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, forma adopată aseară  prevede că votul la distanţă e aplicabil doar pentru parlamentare.

Reprezentanţii PSD, cel mai puternic grup parlamentar din Camera Deputaţilor, au fost cei care au propus acest amendament. „Vreau să vă anunţ că acea Comisie de cod electoral rămâne în funcţiune şi de săptămâna viitoare îşi reîncepe treaba.Vreau să vă spun că până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare vor fi gata şi completările legii“, a asigurat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, de la tribuna plenului Camerei Deputaţilor. Însă Dragnea n-a explicat de ce alegerile europarlamentare şi prezidenţiale au fost scoase din forma finală a legii, în condiţiile în care se regăseau în forma iniţială a legii. „Putem să ne respectăm angajamentul pe care l-am luat acum trei săptămâni când am luat preşedinţia Comisiei”, a subliniat Dragnea. De fapt, acesta a fost scopul PSD: să se laude că a promovat votul prin corespondenţă, fără a conta forma legii.

PNL se face că nu vede
Consensul asupra necesităţii unei astfel de legi a fost salutat şi de copreşedintele PNL, Alina Gorghiu. „Sunt sigură că toată lumea îşi serveşte prioritatea, să putem vota prin corespondenţă, să vină cei din diaspora să voteze prin corespondenţă pentru alegerile din 2016. Prezidenţialele sunt peste vreo patru ani, avem suficient timp să reuşim să convingem o majoritate parlamentară să accepte şi acest amendament, dar e un lucru bun că, astăzi, inclusiv cei de la PSD  acceptă să facă această reparaţie morală celor din diaspora”, a spus reprezentanta liberalilor. La fel ca Dragnea, Alina Gorghiu îşi urmăreşte interesul politic. Liberalii vor putea spune că au făcut presiuni pe cei de la PSD să treacă proiectul de lege, pentru că PSD are majoritate în Parlament.

Totuşi, Gorghiu a omis să spună ieri că tot Comisia de cod electoral a decis, la propunerea PSD, şi eliminarea din proiect a posibilităţii înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondenţă. Asta înseamnă că Parlamentul nu i-a uşurat nicicum diasporei dreptul de a vota. Românii din străinătate vor trebui să meargă la ambasade şi la consulate pentru a se înregistra. Practic, un vot la distanţă, dar doar pe jumătate. Membrii PNL s-au opus marţi acestui amendament, însă fără succes. Acesta a fost, de altfel, printre singurele momente de opoziţie ale PNL faţă de amendamentele PSD. În plus, liberalii nu au depus niciun amendament înainte de votul din Camera inferioară a Parlamentului. 

De asemenea, în actuala formă, membrii Comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancţiunea legii penale şi că exercitarea votului prin corespondenţă este personală, iar exercitarea votului prin corespondenţă în numele altei persoane va fi interzisă sub sancţiunea legii penale. Ceea ce nu explică legea şi a fost criticat de organizaţiile non-guvernamentale este modul cum poate fi urmărit traseul buletinului de vot, de la momentul în care acesta e trimis de elector prin poştă, spre secţia de vot.   

Opoziţia UDMR şi ALDE
Reprezentanţii UDMR au fost cei mai aspri critici ai legii votului prin corespondenţă. De altfel, aceştia au anunţat în mai multe rânduri că încearcă să strângă semnăturile necesare pentru a ataca legea la Curtea Constituţională. „Putem contesta la CCR foarte uşor legea. Doar daţi-ne câţiva deputaţi şi senatori“, a afirmat deputatul UDMR Marton Arpad. Pe de altă parte, nemulţumiţi de legea votului prin corespondenţă sunt şi cei din ALDE, care au depus câteva numeroase amendamente la Comisia de cod electoral, toate respinse.

Ce reclamă specialiştii
Proiectul de lege are mai multe neclarităţi în ceea ce priveşte modul în care a fost redactat, aspect subliniat de organizaţiile non-guvernamentale care au urmărit atent parcursul legii. „Legea acoperă numai alegătorii care au domiciliul şi reşedinţa în străinătate şi prin condiţiile de înscriere e birocratizat sistemul. Trebuie adusă cerere, document de identitate şi un alt document care să arate că respectivul cetăţean este domiciliat sau are reşedinţă în străinătate. De asemenea, nu poate fi urmărit traseul buletinului de vot după votul propriu-zis”, a precizat pentru „Adevărul“ reprezentantul Expert Forum, Septimius Pârvu, doar câteva dintre aspectele discutabile ale legii. Elena Calistru, preşedintele organzaţiei Funky Citizens, ridică o altă problemă la această lege, cea referitoare la procedura cum a avut loc încredinţarea contractului Poştei Române pentru a se ocupa de trimiterea de buletine de vot celor înscrişi.