Guvernul l-a plătit din greu, de centenar, pe liderul societăţi civile din România, un domn Cumpănaşu, care are o emisiune la România TV. Nu e nici o noutate: acest domn, cu fundaţia lui, care are şi o coaliţie pentru viitorul României sau aşa ceva, a avut înainte emisiune ani de zile, cu audienţă confidenţială, şi la Realitatea TV, televiziunea curat opusă, iar ministerele s-au întrecut în a-i da milioane, indiferent că la putere au fost PDL, PNL sau PSD.

Pentru că de fapt statul paralel şi societatea sa civilă sunt singurele permanent la putere. Sub dna Dăncilă şi dnul Dragnea însă, se joacă piesa „Lupta cu statul paralel“, care e de fapt un remake după mai vechiul „Lupta pentru a câştiga bunăvoinţa statului paralel“.

În alte ştiri, consorţiul Universitaria, adică al universităţilor teoretic mai bune, cele care s-ar putea uni ca să tragă standardele în sus, faţă de cele care doar vând diplome fără pretenţii, cere Ecaterinei Andronescu ceva. Nu ştiu ce, pentru că nici nu contează. Vorba e cine sunt universităţile astea bune. La una e rector unul care şi-a angajat băiatul la el în departament, la alta rectorul a încălcat incompatibilitatea între funcţia de rector şi cea de parlamentar, la a treia s-au dat vreo douăzeci de patalamale unor condamnaţi pentru corupţie, pentru că ar fi scris lucrări academice, iar la două, colaborările rectorilor cu fosta Securitate, minore, dar de necontestat, au fost publicate recent. Poate asta contează mai puţin decât faptul că la aceste universităţi de elită s-a statuat obiceiul ca rectorii să candideze singuri, fără contracandidaţi. Un exemplu publicat de un student (UBLeaks) zilele astea, ne arată şi de ce: pentru că bursele de merit sunt folosite pentru a-i cumpăra pe studenţi, care la revoluţia din 1989 dădeau afară rectori şi profesori şi curăţau universităţile, iar asta (plus gradaţiile de merit) umple Senatele şi consiliile cu vechea specie genetic selectată a celor care stau cu mâna pe sus, nu ca să spună ceva, ci ca să-şi manifeste aprobarea.

Îmi amintesc cu nostalgie şi recunoştinţă că am fost purtătorul de cuvânt al acestor studenţi, de mult plecaţi prin Canada sau Africa de Sud. Salut pe cei rămaşi acasă şi îi rog să nu îşi cumpere cărţi ale istoricilor în vogă pe 1 decembrie. Nu sunt alţii decât cei demascaţi de lectori străini din anii optzeci, zilele astea traduşi şi în româneşte, ca având misiunea de a-i supraveghea ca să nu vorbească cu foştii deţinuţi politici. Azi inundă lumea cu cărţi care se cheamă „România Something“. Titlul mai corect ar fi „România S“. Mai scurt şi mai la obiect. Într-o variantă de lux care mi-a căzut recent în mână, titlul e „Românii de Pretutindeni“, o mică eroare geografică, mai exact ar fi „Românii de Acolo“. Numele unităţii poate diferi, desigur.

Ultima oară când l-am văzut pe Sorin Vieru, mi-a spus „Valorile nu se aşază bine, nu se aşază bine deloc“. Ne vedeam odată pe an, aşa că nu aveam timp decât de comunicări din astea esenţiale.

La fel cu Mihnea Constantinescu: în telefonul meu vechi, de care cu greu m-am despărţit ca să îmi iau iphone, am găsit toate mesajele lui, de la „Chapeau“, când cu EBA, la „Intru acuma peste ei“, când l-am trimis să-i spună lui Tăriceanu că nu îl poate lăsa pe Voiculescu să fie vicepremier, că îl nenorocim.

Din păcate, aceşti doi oameni buni, din generaţii diferite, sunt morţi. Şi din puţinii aliaţi de calitatea lor, nu mulţi se simt bine.

Ce petrecere grozavă de o sută de ani o să trageţi voi, ceilalţi, în frunte cu patriarhul la care numai numărul de etaje ale Catedralei bate gradele!

Vedeţi doar, din prea mult zel, să nu daţi jos guvernul de Crăciun din greşeală, că mai aveţi şase luni de preşedinţie europeană română în faţă să rezistaţi în securismul vostru, nu e nevoie să vă stricaţi sărbătorile.

Cât priveşte poporul rămas în ţară, văzând că a cheltuit anul ăsta de Black Friday cu o treime în plus faţă de anul trecut, deşi zice în sondaje că nu se mai poate cu sărăcia asta, cred că va petrece grozav de sărbători. Şi mai cred că, aşa cum e el, consumerist şi cu memorie scurtă, prost nu e, iar dacă i-am arăta măcar un colţ de Românie alternativă, ar vota cu ea.

Vorba e, de unde să o luăm, când avem pe unii care nu sunt în stare să ne arate un guvern din umbră nici în ajunul unei moţiuni de cenzură. Pentru că dacă ni l-ar arăta, ar rămâne pe vecie în umbră.

O sută de ani buni viitori vă urez, şi nu mai faceţi atâtea eforturi să ieşiţi din Europa, că integrarea acolo a fost principala realizare a trecutei sute de ani, şi nu plătită pe coronarele voastre. Cine ştie, poate de aia vi se pare aşa o bagatelă, pentru că nu aţi făcut nimic pentru ea.

Roma, 26 noiembrie 2018

Îi puteţi trimite comentariile dvs. autorului pe România Curată