Daniel Morar preşedinte. Sau nu.

În domeniul său de activitate, dl. Morar pare să fi produs acest efect, iar încrederea publicului ARD în instituţia sa pare să fie fără rezerve.

Dorinţa domnului Ungureanu de a numi cât mai repede un candidat la preşedinţie arată o grabă prematură. Dar, ca experiment de gândire, merită dezbătută. Din partea USL pot candida oricând Crin Antonescu, Sorin Oprescu sau (mai greu) Victor Ponta. În linia a doua Radu Mazăre, Andrei Chiliman sau Liviu Dragnea sunt posibilităţi mai îndepărtate dar totuşi ... posibilităţi. În tabăra post-ARD în schimb nu se găseşte un nume care să unifice taberele care au supravieţuit dezastrului, cu atât mai puţin cineva care să se angajeze într-o conversaţie cu restul lumii.

În acest context am auzit de câteva ori pe mediile sociale numele lui Daniel Morar. Şi împotriva unor aparenţe, nu este o idee atât de proastă. Într-o subcultură politică (încă) dependentă de prezenţa unui lider carismatic, dl. Morar produce ceea ce în cinematografie se numeşte suspendarea neîncrederii (suspension of disbelief). Dacă se produce în mod corect, suspension of disbelief ne face să privim un film cu James Bond sau cu Spiderman fără să comentăm la fiecare pas implauzibilitatea acţiunii. Altfel spus, ne face să cooperăm la realizarea naraţiunii.

În domeniul său de activitate, dl. Morar pare să fi produs acest efect, iar încrederea publicului ARD în instituţia sa pare să fie fără rezerve. După cum spunea un prieten: „dacă face şi [...] poate pe urmă să spună şi că pământul este plat”. Pasul următor ar fi trecerea acestei încrederi din plan juridic în plan politic. O întreprindere grea dar nu imposibilă, mai ales că electoratul ARD nu are extrem de multe opţiuni.

Prezenţa d-lui Morar în calitate de candidat sau lider al unui proiect politic ar aduce două feluri de beneficii. Pe de o parte ar da o rază de speranţă. „Dacă a reuşit să pună pe picioare DNA în ciuda unor provocărilor”, s-ar putea gândi aceştia, „de ce nu ar reuşi şi să miracolul unei victorii politice?”.

Chiar mai important, credibilitatea sa s-ar transfera asupra întregului proiect şi ar putea ajuta la refacerea alianţei principale care stă la baza întregului proiect băsescian. Această alianţă este între cei ce au credibilitate politică naţională şi cei ce au reţele locale. Sau, ca să fim şi mai precişi, între militanţii anticorupţie şi cei bănuiţi de a fi corupţi. Admiratorii Monicăi Macovei nu pot susţine cu inima uşoară toate compromisurile politice. Dar dacă li se oferă o speranţă, îşi vor călca din nou pe inimă şi se vor conforma. Este reţeta testată deja cu Monica Macovei însăşi, cu două generaţii de intelectuali apropiaţi grupului Pleşu-Liiceanu şi cu alţii.

Problema acestui scenariu este domnul Morar însuşi care şi-a arătat în vară limitele competenţei politice. Indiferent de unde vine acuzaţia, dacă ţi se spune că ai tratat Biblia fără respect, trebuie să reacţionezi personal şi convingător în maxim 24 de ore. Este un adevăr pe care bănuiesc că îl ştie orice student la comunicare şi pe care îl poate repeta treaz, beat sau adormit. Domul Morar nu cunoaşte acest adevăr şi bănuiesc că aici este mai degrabă o problemă de cultură instituţională decât de talent de comunicator. Altfel spus, atunci când va trebui să convingă electoratul, dl. Morar ar putea avea probleme asemănătoare cu cele avute de dl. Ungureanu.

Iar efectul acestor dificultăţi nu trebuie subestimat pentru că sarcina unui candidat post-ARD este în mod particular dificilă. Analiza Context Politic sugerează că, lăsând la o parte aspectele economice, principala diviziune politică naţională nu este între corupţi şi anti-corupţi, europeni şi anti-europeni ci aceea între carismatici (PDL & PPDD) şi non-carismatici (USL) (v. detalii aici: Electorate în oglindă: ARD vs. PPDD). Altfel spus dl. Morar ar avea nevoie de un set de abilităţi pentru a atrage electoratul ARD şi un set net diferit, poate chiar opus, pentru a lărgi acest electorat. Nu credem că vreun magistrat român are în momentul de faţă subtilitatea politică şi comunicaţională pentru a realiza un asemenea proiect.

Astfel, dl. Morar poate servi cel mult ca o manta de vreme rea care să refacă unitatea rămăşiţelor ARD şi eventual să ajute la alegerile euro-parlamentare.

Andrei Tiut

Pentru mai multe previziuni şi analize zilnice vă invităm să fiţi abonaţi la mai mult Context Politic.