Dan Nica, singurul suspect „imun“ la Justiţie din dosarul „Microsoft“. Cum au blocat deputaţii români Parlamentul European

Dan Nica, eurodeputat PSD. FOTO Eduard Enea/Microsoft

Eurodeputatul PSD Dan Nica este singurul suspect în dosarul „Microsoft“ pe numele căruia DNA nu a început urmărirea penală pentru că social-democratul a uzat de toate tertipurile posibile pentru a amâna ridicarea imunităţii sale de către Parlamentul European. Când Nica şi-a epuizat toate pârghiile, Parlamentul European a primit o scrisoare de la Legislativul român prin care le transmitea că nu este de competenţa lor ridicarea imunităţii lui Nica.

La sfârşitul lunii septembrie, DNA a cerut începerea urmăririi penale pe numele a nouă foşti miniştri, vizaţi în dosarul „Microsoft“. După o lună, imunitatea a opt dintre suspecţi a fost ridicată, fie de preşedintele României, fie Parlamentu României. Singurul care a rămas cu imunitatea intactă, DNA neputând nici măcar începe cercetarea penală, este eurodeputatul PSD Dan Nia. Ceea ce îl diferenţiază pe Dan Nica de toţi ceilalţi este calitatea sa de europarlamentar.

Aşa cum DNA a trimis cereri de urmărire penală la preşedinte, în cazul foştilor miniştri care nu sunt parlamentari, sau la Parlament, dacă foştii miniştri sunt deputaţi sau senatori, în cazul lui Dan NIca, procurorii au cerut Parlamentului European să se pronunţe asupra imunităţii8 eurodeputatului PSD. De atunci au trecut aproape zece luni, însă procurorii nu au primit aprobare pentru a începe urmărirea penală asupra lui Dan Nica.

Procedura de ridicare a imunităţii este următoarea: autorităţile din România înştiinţează preşedintele Parlamentului European, iar acesta informează plenul Parlamentului European prima sesiune plenară, care are loc odată pe lună. Primul pas care trebuie îndeplinit a durat câteva săptămâni, până când preşedintele Parlamentului a informat plenul, după care a trimis cererea la Comisia Juridică, care trebuie să o pună pe odinea de zi. De asemenea, Comisia Juridică se întâlneşte o dată pe lună. Agenda este destul de încurată la Comisia Juridică. În plus, nici nu este obligată să pună imediat solicitarea Justiţiei pe ordinea de zi. Deci, la fel, se poate întâmpla să mai dureze o lună, două, până când cererea este luată în discuţie.

Confom regulilor de procedură a Parlamentului, parlamentarul poate lipsi motivat o singură dată. Adică să fie invitat şi cu un motiv întemeiat, medical, dacă nu se poate prezenta la prima şedinţă se reprogramează. Ceea ce a făcut şi Dna Nica. Dacă, din nou, agenda este încărcată poate dura în continuare încă o lună, două. Aşa, procesul a durat câteva luni.

Salvat de colegii din PSD

În prima fază, Dan Nica a încercat să se folosească de toate portiţele existente pentru a amâna un deznodământ în Comisia Juridică. Când toate pârghiile existente la nivelul Comisiei, cu o zi înainte de stabilirea şedinţei care lua în discuţie cazul Nica, Comisia Juridică a Parlamentului European a primit un răspuns privind regimul incompatibilităţilor din România din partea Parlamentului României, prin care o informa că Parlamentul European nu are competenţă în ridicarea imunităţii parlamentare, de vreme ce Dan Nica nu a fost membru al Parlamentului European la momentul comiterii acelor fapte. Se întâmpla la mijlocul lunii aprilie, iar scrisoarea a fost semnată de deputatul PSD Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei Juridice.

Majoritatea strânsă în jurul PSD (partid din care face parte  Dan Nica)  a interpretat Constituţia în favoarea lui Nica, precizând în scrisoare că Parlamentul European nu poate fi considerat Cameră legislativă, deci nu poate vota o cerere de ridicare a imunităţii. Ei spun Parlamentului European că în acest caz preşedintele României trebuie să decidă asupra imunităţii lui Nica.

„Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor“, se arată în articolul 109 din Constituţie, invocat de social-democraţi pentru a arăta că nu se spune nimic de Parlamentul European. Însă nu spun nimic de faptul că ultima modificare a Constituţiei a fost operată în 2003, cu patru ani înainte să aderăm la UE, deci legislaţia noastră este defazată.

Totodată, majoritatea PSD din Camera Deputaţilor a mai spus că un motiv în plus este faptu că an Nica este acuzat pentru fapte care nu coincid cu perioada de când este europarlamentar, ci de când a fost ministru. În această logică, în cazul senatorilor Varujan Vosganian, Dan Şova şi Darius Vâlcov, ar fi trebuit să decidă tot preşedintele României pentru că faptele au fost comise când aceştia erau miniştri, nu deputaţi sau senatori. Însă în cazul celor trei, Senatul a fost cel care a luat a decis în privinţa imunităţii lor, şi nu preşedintee României, care i-ar fi lăsat imediat în bătaia puştii DNA.

Acuzat în dosarul Microsoft

Procurorii DNA îl acuză pe Dan Nica în calitate de fost  ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei de  abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul Microsoft. Mai exact, Nica este suspectat de procurori că ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora.

„Adevărul a obţinut“ răspunsul Camerei Deputaţilor, asumat de deputatul PSD Ciprian Nica, privind imunitatea lui Dan Nica.