Au explicat şi preşedintele, şi Augustin Zegrean şi alţi analişti şi comentatori că cerinţele sale ultimative nu au cum să fie rezolvate acum.

Cerinţele dlui Dan Barna

  1. Adoptarea legii privind alegerea primarilor în două tururi - esenţială pentru legitimitatea aleşilor locali şi recuperarea democraţiei la nivel local.

Este o chestiune care ţine de parlament, nu de preşedinte sau de viitorul guvern. PSD şi UDMR se opun, împreună au 240 de parlamentari, deci nicio şansă să treacă în actuala legislatură. Abia în viitorul parlament se poate pune problema acestei schimbări legislative. Să ceri preşedintelui şi guvernului minoritar PNL aşa ceva, înseamnă să nu cunoşti funcţionarea instituţiilor statului.

Deputatul USR Stelian Ion: ”Ar trebui să fie un guvern votat acum cu un mandat foarte precis, să facă nişte lucruri într-un timp foarte precis, alegeri în două tururi până la sfârşitul anului”.

Aceeaşi eroare. Nu guvernul face alegeri în două tururi. Nici OUG nu are voie să dea, cu 6 luni înainte de alegeri, conform deciziilor CCR şi ale Comisiei de la Veneţia. Cum se pot explica astfel de cerinţe ultimative, irealizabile? Un atac la preşedinte şi PNL, acum în campanie electorală?

  1. Adoptarea iniţiativei “Fără Penali în Funcţii Publice” pentru care au semnat peste un milion de români.

Altă cerinţă irealizabilă pentru că ţine de schimbarea Constituţiei. O astfel de restricţie este benefică, dar poate fi introdusă doar cu schimbarea Constituţiei, care nu prevede condiţionalităţi pentru aleşii în funcţii publice. Schimbarea Constituţiei este un proces complicat şi de durată, este nevoie de o majoritate de 2/3 în parlament pentru derularea acestui proces. Apoi, dacă 2/3 din parlament ar fi de acord, urmează referendumul de aprobare, adică cel puţin 6-9 luni de acum înainte. Iarăşi o cerinţă care nu este posibil de realizat în actuala legislatură, în care PSD are 40% în parlament, şi nu este deloc sigur că toate celelalte forţe politice ar dori această schimbare. Atunci de ce această condiţie pusă pentru susţinerea viitorului guvern PNL?

  1. Desfiinţarea prin lege a recursului compensatoriu care a eliberat din închisori peste 20.000 de infractori, dintre care mulţi au comis noi fapte de violenţă.

Foarte bine, numai că este iarăşi o cerinţă care trebuie adresată parlamentului, nu guvernului PNL sau preşedintelui. După referendumul din 26 mai, guvernul nu mai poate adopta OUG-uri în domeniul justiţiei, aşa că doar o lege dată de parlament poate rezolva solicitarea USR.

Declaraţiile de azi ale lui Dan Barna

„Care e alternativa la anticipate? Să puneţi acum un guvern slab, fără susţinere parlamentară, aflat în permanenţă la mâna PSD şi a celorlalte partide pesediste din Parlament, conduse de Ponta şi Tariceanu, partide care împreună au majoritatea în Legislativ.” „Haideţi mai bine să facem anticipate acum, cât PSD este slab. Să mergem acum în faţa oamenilor şi să câştigăm o majoritate solidă în Parlament. Vă garantez că dacă facem alegeri acum, PSD nu va mai reveni la guvernare pentru 10 ani de-acum înainte. Dacă vreţi cu adevărat să scăpăm ţara de PSD; aveţi curajul să facem acum anticipate”.

Este halucinant ce susţine Dan Barna! În loc să numească acum un guvern slab, fără susţinere parlamentară (guvern PNL), să facem alegeri anticipate. Când să le facem, săptămâna viitoare? Pregătirea şi derularea alegerilor anticipate înseamnă cel puţin 6 luni, după 21 decembrie, când intră în „pâine” noul preşedinte. Să cadă de două ori un guvern, când ştiut este că al doilea guvern va fi votat în parlament şi dacă ar fi condus de Gică Hagi! Şi până atunci, încă 8 luni de acum încolo, trăim cu guvernul Dăncilă, şi acesta interimar şi fără miniştri? Îl rog pe dl Barna să explice cum vede etapele şi modalităţile de a ajunge la alegeri anticipate. Că dorinţe avem toţi. Doar că de la dorinţa la putinţă e cale lungă…

Altă declaraţie a dlui Dan Barna: Şi dacă vi se pare că actuala Constituţie nu facilitează anticipatele, haideţi să ne luăm un angajament, că oricare dintre noi va câştiga alegerile prezidenţiale va iniţia un proces de modificare a Constituţiei care va cuprinde printre altele şi posibilitatea ca Preşedintele să iniţieze un referendum de dizolvare a Parlamentului atunci când acesta nu mai reflectă voinţa cetăţenilor.

Angajamente îşi poate lua oricine. Doar că schimbarea Constituţiei înseamnă voinţa a 2/3 dintre parlamentari, nu prea are legătură cu angajamentele preşedintelui. Este posibil aşa ceva acum? Iar prevederea ca preşedintele să dizolve parlamentul este discutabilă. Ce te faci dacă ajunge preşedinte un „Erdogan”? Va conduce ţara fără parlament, prin decrete prezidenţiale.

Concluzia este că îţi trebuie multă experienţă şi idei clare când vrei să ajungi preşedinte. Şi cunoaşterea perfectă a Constituţiei. Sunt două posibilităţi. Fie dnul Barna nu are aceste idei clare despre ce se poate face şi ce nu, fie joacă o carte electorală, pentru cei mai naivi şi încrezători în spusele sale, fără să controleze dacă sunt şi fezabile. Este un joc periculos, care s-ar putea întoarce împotriva sa şi a USR.

UPDATE

Dan Barna:


„Cerem preşedintelui Iohannis şi premierului desemnat Orban ca în procesul de formare a majorităţii necesare învestirii guvernului să includă şi condiţiile USR PLUS. Altfel, USR nu va da votul de învestitură în Parlament. Toate condiţiile noastre pot fi îndeplinite de Parlament într-o zi de muncă.”

Ce treaba au presedintele si guvernul cu ziua de munca din parlament?