Dacian Cioloş: Nu e suficient un progrămel, e nevoie de reformarea statului

România are nevoie de banii UE nu doar pentru relansarea economică în urma impactului crizei Covid, ci pentru rezolvarea unor probleme structurale, spune europarlamentarul Dacian Cioloş într-un interviu pentru DW.

DW: În cadrul celui mai amplu pachet de relansare economică din istoria Uniunii Europene, România ar putea accesa aproape 80 de miliarde de euro ca granturi nerambursabile şi împrumuturi. Ce înseamnă aceşti bani pentru România - şi vom şti ce să facem cu ei? 

Dacian Cioloş: Depinde doar de noi acasă cum ne organizăm, dacă accesăm sau nu aceşti bani. Pentru că, dacă ne uităm în urmă, au existat cazuri în care nu am folosit sume mult mai reduse decât aceste 80 de miliarde. 

România are nevoie de aceşti bani ca să susţină reforme în administraţia publică, în educaţie, în sănătate, ca să investească în infrastructură şi să susţină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul ca să fie mai eficient, şi cred că va trebui să facem un efort masiv pentru a reduce birocraţia. 

Da, România ar putea accesa aceşti bani. Are mare nevoie de ei, nu doar pentru relansarea economică în urma impactului crizei Covid, care a afectat şi alte state membre. Dincolo de asta, noi avem nişte probleme structurale în domeniul administraţiei publice, a lipsei de eficienţă a statului. Educaţia şi sănătatea sunt două domenii care îi ţin pe mulţi români în afara ţării, care nu se întorc nici dacă şi-ar găsi un loc de muncă. Se tem de ceea ce li se poate întâmpla dacă se îmbolnăvesc şi se duc într-un spital din România sau nu sunt deloc convinşi de calitatea sistemului românesc de educaţie şi preferă să stea să lucreze în afară cât timp copiii sunt la şcoală în Italia, Spania sau alte ţări. Avem, deci, nevoie de aceste reforme pentru toţi românii, şi cei din ţară, şi cei care lucrează în afară. 

Cum se poate garanta că banii nu ajung în buzunarele baronilor locali, indiferent de culoarea lor politică, ci sunt folosiţi corect pentru dezvoltarea României? 

În primul rând, depinde de noi românii, pentru că avem în faţa noastră în următoarele luni două voturi esenţiale. Vom alege administraţia publică locală, primarii, consilierii judeţeni, consilierii locali. Şi acolo sunt baroni locali care se conectează la resursele statului din poziţii publice alese. Am văzut deja exemple de primari care au fost condamnaţi sau care au în continuare dosare pentru că au spoliat fondurile publice, l-am văzut pe Liviu Dragnea care a fost preşedinte de consiliu judeţean şi ştim unde e acum exact din acest motiv, pentru cum a gestionat fondurile publice. 

Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul naţional) să fie furaţi de aceşti baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm. 

Iar la nivel european, ne asigurăm că vor exista mecanisme prin care instituţiile europene, în primul rând Comisia Europeană, care are responsabilitatea punerii în aplicare a programelor europene, să se asigure că banii nu trec prin mâna celor care sunt certaţi cu legea. Rolul Curţii de Conturi Europene va fi şi el întărit, şi în premieră avem acum şi un procuror european care are responsabilităţi şi atribuţii în a urmări felul în care se cheltuie banii, pentru a evita ca baroni locali sau alţi corupţi să deturneze fonduri. Laura Codruţa Kövesi şi ceilalţi procurori europeni din subordinea ei vor avea pârghii. Şi noi în Parlamentul European cerem resurse financiare pentru ca acest birou al procurorului european să intre cât mai repede în funcţie şi să aibă resursele ca să poată să lucreze. 

Când Germania a preluat preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, la începutul acestei luni, aţi solicitat într-un discurs adresat Angelei Merkel ca acordarea fondurilor europene să fie condiţionată de respectarea statului de drept. Sunteţi mulţumit, din această perspectivă, de rezultatele summitului de la Bruxelles, care vor fi dezbătute joi în Parlamentul European? 

Sunt mulţumit de faptul că există în concluziile Consiliului o referire la importanţa respectării valorilor europene, inclusiv a statului de drept, şi că se face o legătură între respectarea statului de drept şi felul în care vor fi cheltuite fondurile europene - şi din bugetul multianual, şi din acest program de redresare economică. Dar nu e suficient de clar felul în care un astfel de mecanism va funcţiona. 

Acum Consiliul trebuie să negocieze cu Parlamentul European, care e autoritatea bugetară europeană. În mod clar, în parlament avem o majoritate care susţine conectarea aceasta între statul de drept şi fondurile europene şi nu vom accepta bugetul european şi planul de redresare până când nu vom avea asigurări foarte clare din partea Comisiei că va veni cu propuneri legislative care să clarifice modul în care acest mecanism va funcţiona. Pentru toate statele membre trebuie să se aplice un astfel de mecanism, nu cum încearcă Viktor Orban să spună că are cineva ceva cu Ungaria sau cu Polonia. 

Cum se poate verifica, concret, respectarea statului de drept în contextul acordării fondurilor europene? 

Să definim clar nişte criterii pe baza cărora se evaluează lupta împotriva corupţiei, buna funcţionare a justiţiei, a instituţiilor care gestionează fonduri europene şi trebuie să aplice anumite reguli, respectarea democraţiei şi a modului în care se iau deciziile democratice într-un stat membru, ca să evităm situaţii în care un politician concentrează multă putere şi exercită un control direct asupra unor instituţii care trebuie conduse democratic. 

Comisia Europeană face în fiecare an o evaluare a modului în care se asigură lupta împotriva corupţiei în fiecare stat membru, putem să introducem şi aceste câteva elemente. Atunci când se constată încălcări flagrante ale statului de drept, Comisia ar trebui să aibă baza juridică legislativă ca să poată să acţioneze, ca să stopeze acest proces, să ne asigurăm că banii nu se mai duc prin mâinele politicienilor care sunt certaţi cu legea. 

Grupul pe care îl conduc, Renew Europe, a propus Comisiei Europene un mecanism prin care chiar dacă dreptul unui guvern dintr-un stat membru să administreze fonduri europene ar fi blocat temporar atâta timp cât are probleme cu respectarea statului de drept, beneficiarii finali din ţara respectivă să nu fie pedepsiţi din acest motiv. Comisia ar trebui să gândească mecanisme prin care să facă totuşi plăţi direct către beneficiarii respectivi, pe o perioadă limitată de timp, până când guvernul îşi corectează problemele şi asigură Comisia că instituţiile care sunt responsabile cu fondurile europene funcţionează corect.

Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură, fost prim-ministru al României, este liderul grupului parlamentar Renew Europe în Parlamentul European.

Un interviu realizat de Dana Alexandra Scherle - Deutsche Welle