Dacian Cioloş: Când a izbucnit pandemia în Europa, în România se discuta despre cine să fie premier. În UE, va trebui să tranşăm: vrem solidaritate sau nu?
0
Liderul PLUS Dacian Cioloş a vorbit, la Adevarul Live, despre viitorul UE în contextul pandemiei. Se va destrăma proiectul european sau va ieşi mai puternic din criză? Câţi bani europeni poate atrage România pentru sectorul medical? ”Criza de sănătate, de bine, de rău, o gestionăm. Întrebarea e dacă vom găsi solidaritate europeană pentru a aloca resurse financiare care să fie investite în economia europeană ”, susţine Cioloş.
Adevărul: Aseară delegaţia USR-PLUS din Parlamentul European a trimis un comunicat despre faptul că România a primit sarcina din partea Comisiei Europene de a cumpăra, stoca şi distribui echipamente medicale pentru toate ţările europene cu privire la coronavirus.
Dacian Cioloş: Comisia Europeană a lansat acest proiect în urmă cu câteva săptămâni. O achizţie de echipamente şi medicamente care să fie stocate de un stat european pentru celelalte state membre. Dincolo de achiziţia centralizată pe care o coordonează Comisia, unde statele membre îşi comandă centralizat ca să obţină preţuri mai bune materiale de care au nevoie, Comisia a decis să constituie şi nişte stocuri europene. Doar că ele pot fi constituite doar în colaborare cu statele membre.
Achiziţia trebuie să o facă un stat membru, care să fie responsabil de stocare până ajung să fie distribuite. România a fost primul stat membru care s-a arătat dispusă să intre în această schemă. Am facilitat şi noi, europarlamentarii, relaţia între Comisia Europeană şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Comisarul european care se ocupă de acest domeniu face parte din familia noastră politică (n.r. - Renew Europe). Raportorul pentru acest domeniu e europarlamentarul Nicu Ştefănuţă, de la USR-PLUS. Toate lucrurile acestea şi legăturile pe care le avem alte instituţii au facilitat relaţia. În primă fază România are la dispoziţie 50 de milioane de euro pentru echipamente.
E România pregătită pentru acest lucru?
România a început târziu achiziţia de materiale. Când izbucnea coronavirus în mai multe ţări din Europa, în România se discuta cine să fie prim-ministru. După instalarea Guvernului Orban 2 au început negocierile. Ştiu pentru că am intermediat legătura între Unifarm şi un fost colaborator, Bogdan Micu. Acesta a identificat câteva stocuri în câteva ţări. Au lucrat împreună şi acum vedem că vin mai multe materiale. Odată identificate sursele, România poate să achiziţioneze.
În această perioadă aţi discutat cu Orban sau Iohannis?
L-am sunat eu pe premierul Orban. Mi-am arătat disponibilitatea. Am vorbit şi cu Cîţu. Am contacte cu Ursula von der Leyen cel puţin o dată pe săptămână.
Ce notă aţi da Guvernului Orban pentru modul cum a tratat pandemia?
Mi-ar fi greu. E o apreciere cantitativă. Nu ştiu câte lucruri puteau fi mai bine. Nu ştiu câte vin din condiţii obiective. Eu am trecut prin astfel de situaţii când eram premier şi prefer acum să ajut. Note o să dea alegătorii. Noi, la PLUS, am decis să dăm o mână de ajutor cu resursele pe care le avem. E important să rezolvăm problemele. Judecăţile o să fie după. Noi constituim deja echipe pe domeniile pe care e necesară acţiune.
De la tragedia de la Colectiv credeţi că sistemul sanitar s-a schimbat în bine?
În unele puncte au evoluat lucrurile. În altele, au rămas la fel. Ţineţi minte cazul de la Argeş, când nu s-au respectat procedurile. Nu suntem departe de situaţia asta.
Când eraţi premier aţi ştiut despre spitalul din Suceava că era recunoscut pentru bunele practici? Cu ce impresie aţi rămas despre acesta?
Eu nu ţin minte să fi interferat direct cu spitalul din Suceava atunci. Vă reamintesc şi faptul că spitalele judeţene sunt în subordinea managerială a Consiliilor Judeţene. Şi noi atunci, cu Vlad Voiculescu la minister (n.red.: ministerul Sănătăţii) noi ne-am concentrat pe spitalele care erau în subordinea ministerului Sănătăţii, să încercăm acolo să ameliorăm managementul. Ţineţi minte că am venit cu acea propunere legislativă prin care managementul spitalelor să fie asigurat de oameni cu competenţă managerială şi nu neapărat cu competenţe medicală. Pentru că acolo e nevoie de competenţă managerială. Din păcate abia ce am apucat să promovăm astfel de proiecte, pentru că imdediat ce am plecat de la guvernare, noua majoritate din Parlament PSD-ALDE şi noul guvern au măturat complet aceste schimbări pe care le-am propus. Dacă s-ar fi pus în aplicare, astăzi probabil că în multe spitale eram în altă situaţie. Inclusiv în spitalele judeţene.
Dacă în toate spitalele judeţene s-ar recruta sau s-ar fi recrutat oameni cu competenţe manageriale şi nu puşi acolo oamenii politici, pentru că sunt apropiaţi de partidul celui care e la conducere, probabil că în altă situaţie am fi. Deci din punctul ăsta de vedere din păcate nu doar că lucrurile nu au evoluat, dar au şi involuat pentru că odată ce au revenit la putere politicieni după alegerile din 2016, aplică aceleaşi practici, e acelaşi comportament, e ca un reflex la ei. Cum să numeşti pe cineva care nu-i de-al tău. Asta am auzit-o de mai multe ori. Domnle, e omul meu, am încredere în el, dar omul meu înseamnă că-i un om de partid care e un „yesman” şi execută ce spune partidul. Nu are curajul poate să spună atunci când sunt probleme, că nu sunt bani, că nu-i aprovizionarea bună, că nu sunt procedurile clare, că şeful direcţiei sanitare e tot de la ei la partid şi ministrul e tot de la ei de la partid. Deci de asta în Educaţie, în Sănătate, Administraţie Publică, până nu depolitizăm şi hai să spun, trecem pe competenţă şi profesionalism, n-o să rezolvăm nici problemele corupţiei pe care le avem acolo.
Cum credeţi că va evolua proiectul european după ce trece pandemia?
Eu ştiu din practică şi din istorie că acest proiect, UE, a mai trecut prin astfel de momente cruciale. A mai fost şi criza din 2008, când mai mulţi comentatori proroceau sfârşitul proiectului. UE a evoluat cel mai mult după moment de criză. Vom fi obligaţi să tranşăm: vrem solidaritate sau nu? Noi nu avem o Politică de Sănătate comună. Avem Politică Agricolă Comună sau altele. Într-o rezoluţie noi avem o propunere pentru intervenţia în caz de situaţie epidemiologică. Nu avem norme, reguli şi cadru financiar. Discuţia ridicată ţine de relansarea economică. Criza de sănătate, de bine, de rău, o gestionăm. Întrebarea e dacă vom găsi solidaritate europeană pentru resurse financiare pentru a le investi în economia europeană. Aici toate statele membre vor fi afectate. Sunt afectate toate sectoarele. Vor fi sigur împrumuturi către statele membre.
Eu cred că va fi un proiect european de relansare a economiei. Cred că pentru investiţia în economie de după criză, statele membre se vor pune de acord. Sunt discuţii despre instrumentul folosit.
Aţi făcut un calcul în ce va consta ajutorul UE pentru România?
Pentru România, din resursele financiare ale Comisiei, a zis că va folosi toţi banii rămaşi. Din fondurile structurale din toţi anii precedenţi, avem şanse să îi folosim. Sunt bani pentru echipamente, pentru salarii. Acea cifră de 3,2 miliarde euro vin din fondurile structurale pe care România nu le-a angajat. România ar trebui să treacă în revistă proiectele deja angajate, dar care nu pot fi finalizate. De acolo am putea să mai găsim nişte bani. Sunt cel puţin 3 miliarde de euro, dar pot fi şi mai mulţi. Din cei 100 de miliarde euro pentru ţările UE, România ar putea să tragă o parte. Apoi sunt discuţiile despre proiectele de investiţii după criza epidemiologică. Ieri am avut o discuţie cu preşedintele Băncii Europene de Investiţii. Şi ei au proiect care se adresează sistemului bancar. Important e ca Guvernul Românie să ştie ce vrea.
Dacă aţi fi premier, de unde aţi face economii la bugetul de stat?
E un proiect al nostru din 2016. Trebuie evaluate găurile negre. Unde se scurg bani care se duc ineficient. Trebuie văzute astfel de găuri negre. Nu mai vorbesc de PNDL, unde se duc bani pe criterii politice. Cheltuielile ar trebui transparentizate. Cerem să vedem asta şi în sănătate, mai ales acum se fac multe achiziţii. Şi din adminsitraţia publică am putea să facem economii. S-ar putea vedea unde sunt cheltuiţi banii bine. La companiile de stat s-ar mai putea găsi resurse.
Într-un an electoral, un Guvern fără o majoritate în parlament nu poate face reforme. Eu am discutat şi cu mediul de afaceri din România. Ei au spus că au nevoie de predictibilitate şi stabilitate.
Ce se mai întâmplă cu negocierile din USR şi PLUS?
Am terminat discuţiile despre listele la locale. Mai sunt câteva judeţe unde nu sunt finalizate listele. Am hotărât să reluăm discuţia mai la toamnă. E clar acum că alegerile vor fi amânate. Proiectul Alianţei continuă.La PLUS am anunţat acel armistiţiu politic.
Se încarcă comentariile...
