INTERVIU Ce prevede reforma statului în viziunea lui Cioloş. Câtă putere are preşedintele la numirea premierului şi a procurorilor-şefi
0
Liderul PLUS Dacian Cioloş a explicat, la Adevărul Live, ce relaţie are cu Klaus Iohannis, pe care l-a numit, zilele trecute, „un preşedinte fără soluţii“. Ce prevede reforma constituţională propusă de PLUS? Cum explică eşecul PNL la alegerile din 2016? În ce condiţii ar putea guverna coaliţia USR-PLUS alături de PNL? Cum comentează faptul că e un lider politic moale? cum se explică succesul PSD?
Adevărul: Aţi vorbit la Timişoara despre preşedinte. Au fost nişte critici făcute.
Dacian Cioloş: Nu au fost critici. A fost o constatare a faptului că preşedintele nu are suficiente instrumente ca să-şi exercite atribuţiile constituţionle. Au fost presiuni asupra preşedintelui şi ameninţări cu suspendarea dacă nu desemnează un premier. Nu poţi să laşi preşdintele să fie ameninţat cu suspendarea. Noi am propus să dăm preşedintelui puterea de a dizolva Parlamentul. Parlamentul poate suspenda preşedintele foarte uşor, dar dacă refrendumul e respins, nu se întâmplă nimic cu Parlamentului. Noi am propus ca această armă nucleară, referendumul, să fie utilizat repsonsabil.
Dar după intervenţia de la Timişoara aţi discutat cu preşedintele Iohannis. V-a reproşat ceva?
Am discutat despre referendum. Mai demult, am discutat şi despre reforma constituţională. Eu sper să existe forţe politice care să aibă o majoritate în Parlament pentru o reformă constituţională.
Aş reveni la controversa cu preşedintele.
Nu e o controversă. S-a luat o frază din discurs care a fost comentată. Mă aşteptat să se interpreteze orice cuvinţel în campanie, dar asta nu ne va împiedica să vorbim despre problemele din România.
Dacă aţi fi fost în locul preşedintelui, ce decizie aţi fi luat la numirea premierului?
N-am fost în locul lui şi nu fac speculaţii şi interpretări. Nu poţi să-ţi asumi o reponsabilitate decât atunci când o ai. Asta merge la o şuetă, dar nu e o treabă serioasă. Nu am ce să discut despre acest subiect. O să vină vremea când o să discutăm despre candidaturi la prezidenţiale. Acolo o să discutăm despre cum am putea face să îmbunătăţim funcţia prezidenţială.
În ce sens?
Noi spunem că avem o republică semi-prezidenţială, dar nu prea e semi. Spre exemplu, Parlamentul poate să suspende preşedintele, dar nu suportă nicio consecinţă. Parlamentul ameninţă preşedintele că o să-l suspende. Asta nu mai e republică semi-prezidenţială, ci parlamentară. Preşedintele are cele mai multe voturi din România.
La numirea procurorilor?
Legat de numirile din Justiţie, preşedintele a devenit un simplu notar. Ministrul Justiţiei face nişte propuneri pe care preşedintele e obligat să le accepte. Noi va trebuie să modificăm Constituţia. Preşedintele, când desemnează un premier, să-şi asume responsabilitatea pe cine desemnează, indiferent care e majoritatea. Nu poţi să-i impui o persoană şi să-l ameninţi. Dacă premierul nu-şi face treaba, preşedintele să aibă instrumentele să-i retragă încrederea. Dacă preşedintele îl ameninţă cu suspendarea şi cetăţenii resping refernedumul, preşedintele să aibă posibilitatea să dizolve Parlamentul.
Cine ar trebui să numească procurorii şefi?
Trebuie să existe un echilibru şi aici. Sunt propuneri pe care le face ministrul Justiţiei. În 2016, ministrul tehnocrat a făcut propuneri transparente. Propunerile se duc la CSM, unde se dă aviz.
Avizul să fie obligatoriu sau consultativ?
Trebuie să existe un echilibru şi aici. Sunt propuneri pe care le face ministrul Justiţiei. În 2016, ministrul tehnocrat a făcut propuneri transparente. Propunerile se duc la CSM, unde se dă aviz. Preşedintele e autoritatea cea mai înaltă în stat. E ales prin vot direct şi i s-au ciuntit din atribuţii.
Cum ar trebui numiţi judecătorii CCR ca să nu mai fie influenţe politice?
Problema nu e că judecătorii sunt desemnaţi de politicienii. Nu aici e problema. Problema e când componenţa CCR e politizată şi se trimit oameni politici în primul rând. Ar trebui să stabilim criterii pe baza cărora să fie desemnaţi membrii CCR. Să fie eligibili doar magistraţi care nu au făcut politică.
E o soluţie ca magistraţii să fie aleşi prin vot direct de cetăţeni?
Nu ştiu dacă ar duce la o legitimitate mai bună. Nu ştiu dacă prin alegeri directe vizezi competenţa profesională.
Cum facem să eradicăm sărăcia?
Sărăcia devine o problemă inclusiv în modul în care unele forţe politice manipulează o parte din societate. Avem cetăţeni care trăiesc din ajutoare sociale distribuite de primari. Vedem cum PSD manipulează această pătură socială. Spre exemplu,în Teleorman, s-au pompat bani publici, dar zona a rămas sărăcă. Problema sărăciei a devenit acută pentru că duce la dezbinare în societate. Avem creştere economică, avem zone care se dezvoltă, dar avem şi zone sărace.
Aceşti oameni au fost deliberat ţinuţi în sărăcie?
Sunt zone lăsate deliberat de PSD în sărăcie. Vedem proiecte de infrastructură din bani publici sifonate. Problema sărăciei nu doar că nu a fost eradicată, ci a fost adâncită.
Cum o să faceţi concret acest lucru: eradicarea sărăciei?
Avem nevoie de investiţii atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public. Ca să stimulăm investiţiile, trebuie să depolitizăm instituţiile statului şi să le profesionalizăm. Atât timp cât ajutorul social e mai stimulativ la non-activitate decât salariul pentru o activitate, munca e descurajată. Dacă începi să munceşti şi venitul nu e cu mult mai mare decât ajutorul social, atunci preferi să rămâi pe ajutor social. Avem partide specializate pe zone sărace, cum e PSD. Promite ajutor social. Au trecut de la punga de făină la 100 de lei daţi la pensie. Oamenii sunt controlaţi să voteze într-o anumită direcţie. În România, locurile de muncă la stat sunt legate tot de partidele aflate la putere. Trebuie să ai pile. Asta mi-au spus oamenii pe stradă, în Teleorman, Vrancea şi Bacău.
Dragnea şi Oprişan spun că sunt iubiţi de oameni.
Or fi iubiţi, dar nu de oameni iubiţi avem nevoie, ci de prosperitate.
Ce înseamnă să fim importanţi în Europa, cum spune şi PSD?
Ăsta e populism clar. Eşti luat în seamă în Europa atunci când contezi. Ce a făcut PSD? A alungat investitorii. Am văzut acolo nişte cifre: a crescut consumul pentru că au crescut salarii la stat, dar a crescut şi inflaţia. Au crescut importurile faţă de exporturi. Avem foarte puţine investiţii. Trebuie să avem oameni care să ne reprezinte demn. Nu e cazul cu PSD. Nici Dragnea, nici Dăncilă nu sunt primiţi la dialog în UE. Partenerii nu vor să stea de vorbă cu ei. Nu s-au preocupat de o reprezentare demnă în UE, ci s-au preocupat de modificarea legilor Justiţiei. De aici şi reacţia partenerilor externi.
Dacă nu mai PSD la guvernare, de a doua zi România devine relevantă brusc?
Noi am început negocieri pe Schengen. Unele le-am dus la bun-sfârşit, cum ar fi ridicarea vizelor pentru Canada. Eram pe punctul de a obţine eliminarea MCV. Dacă reuşeam să le ducem la bun-sfârşit, azi am fi fost în Schengen.
Vi s-a reproşat că sunteţi un lider politic moale. Ce răspundeţi?
Una e să fii ferm, alta e să fii dictatorial. E nevoie de fermitate, am nevoie de o atitudine mai fermă, mai clară, într-adevăr, recunosc. Dar autoritarismul liderilor nu o să compenseze lipsa de implicare a cetăţenilor. Avem lideri autoritari care îşi păzesc propria piele. Noi ducem lipsă de autoritate civică, nu de lideri autoritari.
Vi se reproşează că nu v-aţi implicat în 2016.
Eu nu am candidat la alegerile din 2016. Am fost un premier independent, asta ştiu şi PSD, şi PNL, şi UDMR. Eu niciun moment nu am spus că voi candida la alegerile parlamentare. M-am implicat să conduc Guvernul, nu să candidez la alegeri. Partidele au avut un an de zile să se reformeze şi să vină cu o ofertă politică nouă şi cu oameni noi, iar în paralel am avut un Guvern independent. Cu ce a fost vina Guvernului independent că partidele au venti cu oferte mai puţin credibile? PNL, da, mi-a propus să candidez, dar am refuzat să-mi încalc cuvântul şi mandatul. E vina mea că au fost rezultatele care au fost?
Aţi putea guverna alături de PNL?
Nu e exclus să guvernăm împreună. În anumite condiţii, în care să ne punem de acord pe anumite principii. Dincolo de rezultate, mai mult de 60% din cetăţeni nu au participat la alegeri. Nu sunt eu responsabil pentru problemele dintr-un alt partid.
Sunteţi primul pe lista Alianţei 2020 USR-PLUS. Vă preluaţi mandatul sau rămâneţi în politica internă?
Mergând în PE rămân în politica internă. Voi avea două birouri politice în ţară. Voi face tot ce ţine de mine ca la alegerile parlamentare să câştigăm o majoritate şi să guvernăm. De asta am intrat în politică.
Excludeţi o candidatură a dvs la prezidenţiale?
Nu exclud nimic. Nu am discutat încă de candidaţii la prezidenţiale. Orice e posibil.
Se încarcă comentariile...
