Dacă invadează Ucraina, Rusia ar putea ocupa şi Republica Moldova. Acceptă România întoarcerea la pactul Ribbentrop-Molotov?
0
Nu văd nicio preocupare la Bucureşti în faţa unei astfel de perspective. Foarte probabil, Rusia îşi face următoarea socoteală. Dacă tot e supusă la sancţiunile drastice pe care i le promit America şi UE, măcar să-şi atingă toate obiectivele. Printre acestea, ocuparea Republicii Moldova şi a Georgiei. După declaraţia de azi a preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, aderarea Ucrainei la UE şi NATO rămâne o prioritate a statului.
Ca atare, nu mai văd ce speranţe ar avea Rusia să convingă Ucraina, UE şi NATO să nu treacă la aderarea Ucrainei la UE şi NATO.
Situaţia este aproape simetrică cu Republica Moldova
La 19 ianuarie 2022, la Chişinău, Cabinetul de miniştri a aprobat în cadrul şedinţei de Guvern Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP).
Iată cum descrie preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, situaţia explozivă de la graniţele Ucrainei, într-o declaratie de azi.
„Tensionarea situaţiei la frontiera ţării vecine prietene şi semnalele unei posibil început al unei ofensive militare în următoarele zile ne îngrijorează profund. În ultimele luni am urmărit îndeaproape desfăşurarea evenimentelor din Ucraina, am menţinut un contact permanent cu ţările vecine şi cu partenerii noştri externi”.
„Împreună cu Guvernul şi Parlamentul, examinăm scenariile de dezvoltare a crizei şi evaluăm riscurile pe care le prezintă acestea. Instituţiile statului sunt pregătite să intervină rapid pentru a asigura funcţionarea serviciilor de bază pentru cetăţeni şi de a avea grijă ca viaţa cetăţenilor noştri să nu fie periclitată de consecinţele militare posibile din ţara vecină.”
Se pare că şi Maia Sandu intuieşte că agresiunea Rusiei, dacă va începe, nu se va limita la ocuparea Ucrainei.
În cel mai bun caz, Rusia se va limita la înlocuirea regimului Sandu-Gavriliţă cu o conducerea obedientă Moscovei, obiectiv ce impune acţiuni militare împotriva Republicii Moldova. Ar putea fi activate inclusiv trupele ruseşti din Transnistria pentru a ocupa rapid Chişinăul, însoţite şi protejate de aviaţia rusească.
La Cobasna, în Transnistria, se află 22.000 de tone de armament şi muniţie ruseşti, resurse militare care nu mai trebuie aduse din Rusia.
Iată ce declară Putin despre anexarea Crimeii, în noiembrie 2021:
„Ţara noastră şi-a recăpătat unitatea istorică. Această legătură vie şi indestructibilă poate fi resimţită în mod deosebit, desigur, aici, la Sevastopol, în Crimeea, cetăţenii din Crimeea sunt cu Rusia pentru totdeauna acum, deoarece această este voinţa suverană, liberă a poporului, a întregului nostru popor”.
Argumentele se potrivesc perfect cu situaţia Republicii Moldova faţă de România. Diferenţa fiind dată de faptul că România nu intenţionează să anexeze Republica Moldova, îi respectă voinţa de a fi un stat suveran. În Republica Moldova trăiesc majoritar români, şi se vorbeşte limba română.
Scurt istoric
Întrunit la Chişinău la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu Regatul României.
În iunie 1940, în virtutea punctului 3 al protocolului adiţional secret al pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939), Uniunea Sovietică adresează României notele ultimative din 26 şi 27 iunie 1940, somând-o să cedeze Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, chiar dacă ultimile două regiuni nu făcuseră niciodată parte din Imperiul Rus. La 28 iunie 1940, trupele sovietice invadează şi ocupă aceste teritorii. La 2 august, Uniunea Sovietică proclamă pe o parte a teritoriului ocupat Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea şase dintre cele nouă foste judeţe ale Basarabiei, între Prut şi Nistru, şi un teritoriu în stânga Nistrului. Printr-o hotărâre a Kremlinului din 4 noiembrie, Ţinutul Herţa, Nordul Bucovinei, judeţele Hotin la nord şi Cetatea Albă, Chilia şi Ismail la sud au fost încorporate în Republică Sovietică Socialistă Ucraineană.
Ce face România, asistă pasivă la reeditarea consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov?
Nu văd nicio preocupare a autorităţilor de la Bucureşti pentru apărarea şi asigurarea securităţii Republicii Moldova în faţa unei posibile acţiuni militare împotriva sa, odată cu invazia trupelor ruseşti în Ucraina. Deşi, Republica Moldova este pământ românesc, locuit majoritar de români, care ar putea spera la un sprijin din partea României.
Ţările NATO au trimis armament defensiv în Ucraina, instruiesc soldaţii armatei ucrainiene. Nimic din toate aceste între România şi Republica Moldova, deşi situaţia este net diferită. În Republica Moldova trăiesc fraţii noştri de peste Prut.
Nu apare o declaraţie a Statului Român, a Ministerului Apărării Naţionale, din care să rezulte că România nu va sta cu braţele încrucişate în cazul în care Republica Moldova va fi atacată de Rusia.
N-am văzut convorbiri bilaterale cu această tematică între cele două ţări. Stabilirea unui plan comun de acţiune, în cazul în care Rusia va ataca Republica Moldova. Eventual un plan pentru primirea refugiaţilor moldoveni, posibil în număr foarte mare.
„Neutralitatea” României nu poate fi invocată ca argument, când este vorba de români, ocupaţi de sovietici prin pactul Ribbentrop-Molotov.
Iniţiativa ar fi trebuit să vină deja din partea română. Nu poate guvernul de la Chişinău să „cerşească” ajutor de la fraţii lor, din România.
Coaliţia de guvernare de la Bucureşti este prea ocupată de certurile interne şi împărţirea „caşcavalului”, a funcţiilor şi a contractelor, pentru a mai gândi şi astfel de situaţii care pot să apară.
Probabil cetăţenii Republicii Moldova se văd abandonaţi încă odată în faţa unei ocupaţii străine a ţării lor.
Se încarcă comentariile...
