Curtea Constituţională poate omorî Ordonanţa 13. Trebuie doar să vrea preşedintele Valer Dorneanu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea Constituţională a judecat în regim de urgenţă doar trei dintre cele patru sesizări pe care le-a primit în legătură cu Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2017, care a revoltat milioane de români. O a patra sesizare, singura aptă să atragă o judecată pe fondul ordonanţei, a fost amânată pentru o dată necunoscută. Iar Parlamentul nu pare deloc dispus să respingă ordonanţa printr-o lege.

Adoptarea de către Guvern a ordonanţei de urgenţă nr. 13, în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie, a atras reacţii imediate din partea unor instituţii interesate. Miercuri, 1 februarie, CSM a sesizat Curtea Constituţională asupra unui conflict juridic între puterea judecătorească şi puterea executivă.

Joi, 2 februarie, preşedintele României a sesizat Curtea Constituţională tot asupra unui conflict de natură constituţională între puterile statului, ca urmare a manierei în care Guvernul a adoptat ordonanţa 13.

În sfârşit, după două zile de ezitări - adică vineri, 3 februarie - Avocatul Poporului a ridicat şi el o excepţie de neconstituţionalitate a ordonanţei 13, atacând atât modul de adoptare, cât şi conţinutul acesteia.

Ordonanţa de urgenţă nr. 13 a fost abrogată de Guvern duminică, 5 februarie, dar asta nu are niciun efect asupra dosarelor de la Curtea Constituţională. Potrivit legii de funcţionare a acestei instituţii, odată ce a fost sesizată legal, Curtea judecă speţa până la final, „nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului”.

Curtea Constituţională a judecat sesizările primite de la CSM şi Preşedinţie miercuri, 8 februarie, şi le-a respins pe amândouă, constatând că nu există conflict juridic de natură constituţională între puterile statului. Ca urmare, nu a mai judecat şi fondul ordonaţei 13.

De ce a fost refuzat Avocatul Poporului

Sesizarea de la Avocatul Poporului a fost judecată  a doua zi – joi, 9 februarie - şi Curtea a respins-o ca „devenită inadmisibilă”, din cauza faptului că, între momentul sesizării şi momentul judecăţii, ordonanţa a fost abrogată de către Guvern.

În comunicatul emis de Curtea Constituţională în aceeaşi zi, se arată că CCR judecă, pe fond, norme abrogate doar dacă este sesizată cu excepţii de neconstituţionalitate ridicate în cadrul unui proces, nu cu cele ridicate de către Avocatul Poporului. A explicat Curtea: „Această diferenţiere rezultă din faptul că, în prima ipoteză, Curtea exercită un control concret de constituţionalitate, iar în a doua ipoteză, un control abstract de constituţionalitate”. Cu alte cuvinte, Curtea veghează ca norme abrogate, dar care continuă să aibă efecte după ieşirea din vigoare, să nu afecteze în mod concret părţi dintr-un proces în cazul că ar fi neconstituţionale. Pe când sesizările Avocatului Poporului au o doză de abstract, câtă vreme prevederile atacate au doar potenţial de neconstituţionalitate şi nu afectează direct pe cineva anume.

Se înţelege de aici că singura cale prin care Curtea Constituţională putea să se pronunţe pe fond asupra ordonanţei 13 era dacă îi venea o excepţie de neconstituţionalitate ridicată în cadrul unui proces - excepţii pe care le pot ridica fie părţile, fie instanţa din oficiu. Ei bine, o asemenea sesizare a existat, dar din motive necunoscute, CCR nu a tratat-o cu aceeaşi grabă cu care le-a tratat pe celelalte trei.

O sesizare „pierdută”

În ziua de vineri, 3 februarie, la Curtea de Apel Bucureşti avea termen de judecată un anume Ion Cicu, acuzat pentru mai multe infracţiuni de abuz în serviciu. Judecătoarea Anamaria Trancă ştia că Guvernul, cu două zile în urmă, emisese ordonanţa 13, care aducea modificări majore exact infracţiunii pe care o avea de judecat: abuzul în serviciu.

În aceste condiţii, judecătoarea a ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a ordonanţei 13, demers cu care au fost de acord atât procurorul de şedinţă, cât şi avocaţii inculpatului. Fondul procesului a fost amânat cu o lună, iar dosarul a fost trimis în aceeaşi zi la Curtea Constituţională. Potrivit unor surse judiciare, motivarea excepţiei a necesitat ceva timp, aşa că dosarul a ajuns la CCR în jurul orei 16.00, dar programul de lucru la CCR în zilele de vineri este doar până la ora 14.00. Prin urmare, dosarul a fost înregistrat la grefa Curţii Constituţionale abia luni, 6 februarie şi a primit numărul 392D/2017. Între timp, duminică, Guvernul apucase să abroge ordonanţa 13.

Potrivit legii Curţii Constituţionale, preşedintele CCR este cel care stabileşte atât data până la care instituţiile prevăzute de lege pot depune puncte de vedere, cât şi data procesului. În cazul sesizărilor făcute de CSM, Preşedinţie şi Avocatul Poporului, termenul de judecată a fost fixat la o săptămână de la primirea sesizării.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Curţii Constituţionale, în cazul sesizării primite de la Curtea de Apel - singura în care CCR putea judeca ordonanţa 13 şi pe fond - preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a fixat ca dată de trimitere a punctelor de vedere ziua de 14 februarie, adică la 11 zile de la depunerea sesizării şi la opt zile de la înregistrarea oficială a dosarului. 

Ziua judecăţii nu este stabilită nici până azi.

De ce e importantă decizia CCR

O decizie pe fond a Curţii Constituţionale este extrem de importantă, dat fiind că Parlamentul încă nu a anunţat oficial ce are de gând să facă cu ordonanţa 13, dacă o aprobă sau o respinge prin lege. În motivarea excepţiei, judecătoarea Anamaria Trancă a demonstrat factual, punct cu punct, că niciunul dintre argumentele Guvernului pentru urgenţa reglementării nu este valid. Dacă CCR admite excepţia şi declară ordonanţa neconstituţională în întregul ei, ca urmare a faptului că nu a fost justificată urgenţa, Parlamentul nu o mai poate aproba prin lege, ci ea trebuie obligatoriu respinsă, câtă vreme deciziile CCR sunt obligatorii pentru toată lumea. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite