Curtea Constituţională intră oficial sub controlul PSD. Cum arată raportul de forţe din instituţie
0
Două treimi din judecătorii CCR vor fi oameni care au fost numiţi la Curte la propunerea sau prin votul decisiv al PSD. Ultimii veniţi: Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga.
PSD a reuşit fără emoţii să-şi impună doi noi judecători pentru Curtea Constituţională, aceştia fiind numiţi de Camera Deputaţilor şi de Senat pentru un mandat de 9 ani. Propunerile PSD pentru CCR îşi vor începe activitatea în luna iunie, moment în care în această instituţie şase din totalul de nouă judecători urmând să fie persoane fie propuse de PSD pentru funcţie, fie nominalizate de alte partide, dar agreat de social-democraţi şi pus în scaunul de judecător constituţional prin votul acestora. La judecata şi votul acestora vor ajunge legi importante din zona penală, cea a dreptului comercianl, administrativ sau civil.
Ultimii oameni numiţi la CCR prin susţinerea PSD sunt procurorul Gheorghe Stan şi judecătorul Cristian Deliorga. Gheorghe Stan îl va înlocui pe Ştefan Minea, Stan fiind propunerea făcută de social-democraţii de la Camera Deputaţilor, adică forul pe care îl conduce şi îl controlează Liviu Dragnea. De altfel, între cei doi e o diferenţă mare şi în ceea ce priveşte partidele care i-au susţinut pentru CCR, în condiţiile în care Minea a fost numit de Cameră în 2010 prin susţinerea avută din partea PDL-ului controlat din umbră de fostul preşedinte Traian Băsescu.
La Senat, PSD a reuşit foarte uşor să-şi impună un nou judecător, adică pe magistratul Cristian Deliorga, persoană apropiată atât de Adina Florea, adjunct al Secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor, cât şi de şefa CSM, Lia Savonea. Toţi aceşti magistraţi sunt printre oamenii din sistemul judiciar care sunt simpatizaţi de social-democraţi, potrivit unor surse politice. Deliorga îi ia locul Mayei Teodoroiu, judecător care a ajuns la CCR prin sprijinul PSD, în 2015, când i-a luat locul lui Toni Greblă, acesta fiind anchetat la acea vreme de DNA, în prezent fiind achitat în primă instanţă.
Şeful CCR, fost lider PSD
Din „echipa PSD, la Curtea Constituţională mai fac parte Valer Dorneanu, cel care deţine şi funcţia de preşedinte al CCR, Marian Enache, Mona Pivniceru şi Attila Varga. De ce ar putea fi consideraţi aceştia din „echipa PSD“. În primul rând, Valer Dorneanu a ajuns judecător CCR în 2013, fiind propunerea PSD pentru funcţie. Dorneanu a fost deputat PSD timp de două mandate, fiind chiar preşedinte al Camerei Deputaţilor. De asemenea, Marian Enache a fost deputat al PDSR, precursorul PSD, apoi membru al grupului parlamentar social-democrat din Cameră în perioada 2012-2016.
Tot printre cei care au ajuns la CCR prin votul PSD este şi Mona Pivniceru. Fost ministru al Justiţiei, Pivniceru a fost propunerea USL, adică PSD şi PNL, în 2013, pentru CCR. Nu în ultimul rând, Attila Varga, fost ales al UDMR, a ajuns la CCR tot prin susţinerea PSD, în 2016. Prin urmare, social-democraţii vor avea majoritate confortabilă la CCR, adică şase din nouă, dacă ţinem cont de faptul că partidul lui Dragnea i-a trimis pe aceştia pe funcţii de mare răspundere.
Decizii pro-PSD şi înainte de schimbarea gărzii la CCR
Pe de altă parte, în ultimii ani social-democraţii au reuşit, direct sau indirect, să aibă susţinerea unor magistraţi de la CCR pe unele speţe destul de controversate. De exemplu, în cazul judecării obligativităţii revocării Laurei Codruţa Kovesi de către Klaus Iohannis, din funcţia de şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şase judecători au votat pentru obligativitatea revocării acesteia, în timp ce doar trei au fost împotrivă. Cei şase au fost Valer Dorneanu , Marian Enache, Maya Teodoroiu, Petre Lăzăroiu, Attila Varga şi Mona Pivniceru, potrivit unor surse judiciare. De cealaltă parte au fost Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea.
De asemenea, o majoritate care să susţină o cauză pro-PSD şi pro-ALDE a fost găsită şi când Guvernul Dăncilă a sesizat la CCR un conflict de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă în ceea ce priveşte alcătuirea completelor de 5 judecători de la ÎCCJ. Cu un vot de 7 la 2, CCR a decis faptul că există un conflict de natură constituţinală, iar urmarea imediată a fost că toate procesele în curs aflate la completurile de 5 de la ÎCCJ au fost reluate, precum şi altele judecate şi finalizate în perioada 2014-2018.
Practic, în noua componenţă a PSD, singurii oameni care nu au avut vreo legătură cu PSD şi nici nu au susţinut decizii în favoarea unor social-democraţi vor fi Livia Stanciu (propusă de Klaus Iohannis în 2016 la CCR) şi Simina Tănăsescu (propusă de preşedinte marţi la CCR). Un al treilea ar putea fi Daniel Morar (propus de Traian Băsescu la CCR), dar care uneori a mers alături de magistraţii susţinuţi de tabăra PSD.
Cine sunt Stan şi Deliorga, noii judecători constituţionali
Cristian Deliorga a fost judecător la Curtea de Apel Constanţa, unul dintre dosarele importante aflate pe rolul său fiind cel al arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, acuzat că ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene. Între 2002 şi 2010, acesta a activat ca procuror, ocupând şi funcţia de vice-preşedinte al CSM. În anul 2007 a fost anchetat de DNA în dosarul concursurilor fraudate pentru procurori, însă din lipsa probelor suficiente s-a decis neînceperea urmăririi penale împotriva sa. În 2009 procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti au votat revocarea mandatului de membru CSM al acestui pentru modul în care le-a reprezentat interesele. Asta deşi în anul 2004 a fost decorat de fostul preşedinte, Ion Iliescu, pentru servicii aduse justiţiei.
În cadrul audierilor din Comisia Juridică de marţi, acesta a spus că nu a avut întâlniri cu niciun lider PSD. „Când am ales să candidez pentru acest post m-am gândit că singurul grup parlamentar mai numeros de la Senat este al PSD şi pentru şanse de reuşită ar trebui să fac solicitarea grupului PSD. Nu am avut întâlniri cu niciunul dintre liderii PSD, dar îl cunosc pe domnul Şerban Nicolae şi am lucrat cu domnul Robert Cazanciuc”. Întrebat cum a luat legătura cu PSD: „am depus documentele la dl Serban Nicolae. E vreo problemă?”, a răspuns noul judecător CCR.
Procurorul Gheorghe Stan a fost procurorul-şef al controversatei Secţii speciale de investigare a infracţiunilor în Justiţie, iar anterior a fost procurorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, două instituţii fidele actualei puteri politice. Vara trecută a fost menţinut în această ultimă funcţie ca interimar printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului Dăncilă, la cererea expresă a lui Liviu Dragnea, deşi mandatul acestuia expirase şi, potrivit legii, nu mai avea dreptul la o nouă delegare.
În cadrul audierilor de marţi din Comisia Juridică, preşedintele Comisiei, Nicuşor Halici (PSD), a respins multe din întrebările adresate acestuia pe motiv că ar fi fie „prea complexe”, fie „batjocoritoare”. Astfel, Gheorghe Stan nu a fost lăsat să răspundă la întrebarea dacă ştie câte articole are Constituţia României. Totuşi, întrebat dacă consideră ca fiind obligatorii recomandările MCV, fostul şef al Secţiei Speciale a spus că „tot ce emite MCV sau Comisia de la Veneţia sunt recomandări, nu au caracter obligatoriu”. În faţa plenului Camerei Deputaţilor, fostul procuror-şef al SIIJ s-a arătat revoltat de faptul că presa a numit această structură „SS” (cunoscutele trupe militare aflate în subordinea lui Adolf Hitler).
„Mi se pare foarte grav ca această Secţie (Secţia specială de anchetare a magistraţilor, n.r.) să fie denumită de mass-media ca fiind SS. Să aducem actul de justiţie atât de jos. Această secţie nu e suspendată în aer, e în cadrul PICCJ”, a spus Gheorghe Stan. Acesta a refuzat să răspundă întrebării adresate de Raluca Turcan (PNL) cu privire la o presupusă legătură între încercarea de preluare a dosarului Tel Drum de către Secţia Specială şi numirea sa la CCR. „Sunt mâhnit că un deputat poate pune astfel de întrebări unui magistrat. Un judecător judecă fapte, nu persoane", a spus Stan.
Se încarcă comentariile...
