Curăţenie de mama focului

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Judecând după fumul gros care învăluie România în ultima vreme, imnul naţional ar trebui modificat, la strofa a doua. Nu Traian e împăratul păstrat cu fală „în a noastre piepturi”, ci mai degrabă… Nero, al cărui nume rămâne legat de pârjolul căruia i-a căzut pradă Roma.

Onorându-i amintirea incendiară, la propriu, românii zilelor noastre dau foc miriştilor într-o veselie, în ciuda ameninţărilor cu amenzi crescute şi cu pierderea subvenţiilor agricole. Metodă tradiţională de curăţare a terenurilor, flăcările îşi păstrează încă, în mentalul arhaic, şi funcţia purificatoare, exercitând o fascinaţie irepresibilă asupra celor legaţi de ciclurile vieţii patriarhale.

Prin urmare, decât să îndepărteze migălos buruienile şi resturile uscate de pe terenuri, aceşti compatrioţi preferă să recurgă la vâlvătaie, fie pentru că aşa au apucat din moşi strămoşi (când altele erau totuşi condiţiile şi vecinătăţile), fie pentru că aşa e mai comod. Ştirile regionale difuzate de Agerpres zugrăvesc un iad dogoritor extins la scară naţională. Doar în Gorj, într-o singură zi, au  fost înregistrate aproape 40 de incendii în care au ars sute de hectare de ierburi uscate şi mărăciniş, iar în unele localităţi, flăcările au cuprins şi pădurea. Campion al pârjolului s-a dovedit însă judeţul Prahova, unde în trei zile au fost mistuite peste 600 de hectare de teren, focul afectând inclusiv case părăsite. În zona Moldovei, Iaşiul este în top, cu peste 300 de incendii provocate, urmat îndeaproape de Vaslui. Nici Dâmboviţa, Buzău ori Harghita n-au fost ocolite de prăpădul provocat de om. În Alba, o bătrână s-a ales cu arsuri grave pe aproape jumătate din corp după ce a fost surprinsă de flăcări, iar 400 de oi au ars de vii, în Bistriţa-Năsăud o femeie de 72 de ani şi o alta de 83 de ani au suferit răni serioase în încercarea de a stinge pălălaia, iar un bărbat de 67 de ani a murit. Alţi octogenari au plătit scump, la Suceava, aprinderea focului în grădină: bărbatul a fost găsit carbonizat, iar soţia – care a încercat să-l salveze – s-a ales cu mâinile arse. În judeţul moldav, în doar câteva ore, s-a făcut scrum vegetaţia de pe aproximativ 160 de hectare, flăcările distrugând un adăpost de animale şi o plantaţie de salcâmi.

În inconştienţa lor, piromanii ocazionali pun în pericol locuinţe, depozite de gaze, păduri, decimează fauna locului şi, iată, îşi riscă propria viaţă. Exasperate de situaţie, autorităţile centrale au gândit înăsprirea pedepselor pentru arderea oricărui tip de deşeuri, chiar şi a celor vegetale. Măsurile pregătite vizează reducerea substanţelor nocive care se eliberează în aer ca urmare a acestor focuri aprinse pe te miri unde, vinovaţii urmând să plătească amenzi duble, ba chiar să ajungă la închisoare pentru maximum 5 ani. Şi nu doar incendierea este incriminată, ci şi abandonarea ori îngroparea de deşeuri, substanţe sau obiecte – cauciucuri, resturi provenite din dezmembrări auto, cabluri şi componente din aparatură electrică şi electronică, deşeuri medicale etc. – în alte locuri/spaţii decât cele special amenajate pentru colectarea şi tratarea acestora.

Ceva mai blânde sunt pedepsele prevăzute de proiectul înrudit înregistrat la Senat la finele anului trecut: de la şase luni până la trei ani de închisoare, doar că paleta faptelor sancţionate acoperă şi producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană. Pe aceeaşi temă, Guvernul iniţiase modificarea şi completarea Legii nr.121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, act normativ deja adoptat de Senat şi ajuns săptămâna aceasta la Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor. În fapt, este vorba de transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor unei directive europene (2020/367), care stabileşte şi care e responsabilitatea autorităţilor publice în monitorizarea şi gestionarea zgomotului (prin realizarea periodică de hărţi strategice de zgomot şi planuri de acţiune pentru traficul rutier, feroviar, aerian şi portuar, ca principale surse).

De prevenirea aruncării deşeurilor la nimereală, cel mai adesea pe marginea şoselelor, se ocupă şi propunerea câtorva liberali pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, propunere ce majorează amenzile dedicate unor asemenea fapte. Dar proiectul avansează în ralanti prin comisiile de la Camera Deputaţilor, după ce a trecut cu bine de Senat. 

Alte iniţiative legislative – menite să apere nu doar mediul înconjurător, ci şi vieţile oamenilor de acţiunile nocive ale altor oameni – prevăd obligarea celor care aduc deşeuri în ţară să deţină o instalaţie funcţională de valorificare autorizată a acestora, instituirea „Tichetului Verde” pentru livrarea deşeurilor reciclabile la puncte de colectare, încurajarea consumului apei potabile de la robinet în detrimentul apei îmbuteliate, înfiinţarea Cazierului de mediu şi crearea Sistemului Naţional pentru Calitatea Aerului, în paralel cu însărcinarea primăriilor să informeze regulat cetăţenii în legătură cu aerul pe care-l respiră. Sunt propuneri care ar completa proiectele deja pomenite, ca şi programul „Curăţăm România”, anunţat de ministrul Mediului pentru luna aprilie. Cât despre poluatori, e clar că amenzile nu-i sperie, aşa că măcar perspectiva mersului la răcoare să-i îngrijoreze ori să îi supere… foc.


 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite