Cum au votat europarlamentarii români în privinţa unui Brexit cât mai rapid. Care sunt explicaţiile

Cei mai mulţi eurodeputaţi români au fost de acord cu retragerea cât mai repede a Marii Britanii din UE, ca urmare a rezultatului referendumului din 23 iunie. Singurii europarlamentari români care nu au votat rezoluţia Parlamentului European au fost Monica Macovei şi Marina Jean Marinescu. Macovei arată că există pericolul segregării Europei.

După o dezbatere între liderii grupurilor politice ale Parlamentului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi ministrul olandez Jeanine Hennis-Plasschaert, care reprezintă preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, Parlamentul European a votat o rezoluţie privind etapele următoare după referendumul din Marea Britanie din 23 iunie. Regatul Unit trebuie să respecte dorinţa majorităţii cetăţenilor săi, în întregime, pe deplin şi cât mai curând posibil, prin retragerea oficială din UE, înainte ca orice demers referitor la noile relaţii să fie întreprins. Parlamentul solicită guvernului britanic să respecte decizia democratică a cetăţenilor săi printr-o implementare rapidă şi coerentă a procedurii de retragere, şi anume prin activarea articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel încât să se permită începerea cât mai rapidă a negocierilor de retragere. Aceasta este concluzia unei rezoluţii adoptatre marţi de către Parlamentul European. Textul a fost aprobat cu 395 voturi pentru, 200 împotrivă şi 71 de abţineri.

Cea mai mare parte a delegaţiei României la Bruxelles, formată din 32 de europarlamentari, au votat în favoarea rezoluţiei susţinută de grupurile PPE, S&D, ALDE şi Verzii, care deţin majoritatea în Parlamentul European. Eurodeputaţii care s-au exprimat pentru ieşirea cât mai rapidă a Marii Brtanii din UE sunt: Cristian Buşoi (PNL), Cristian Preda (PMP), Teodor Stolojan (PNL), Laslo Tokes (UDMR), Iuliu Winkler (UDMR), Siegfried Mureşan (PMP), Viorica Dăncilă (PSD), Doru Frunzulică (PSD), Maria Grapini (aleasă pe listele PC), Cătălin Ivan (PSD), Victor Negrescu (PSD), Dan Nica (PSD), Daciana Sârbu (PSD), Claudiu Ciprian Tănăsescu (PSD), Claudia Ţapardel (PSD).

Eurodeputatul Siegfried Mureşan, care este şi purtătorul de cuvânt al PPE,  a explicat că UE trebuie să respecte voinţa cetăţenilor britanici. „Rezoluţia ia act de voinţa majorităţii cetăţenilor Regatului Unit de a părăsi UE şi cere respectarea acestei voinţe prin activarea Articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) care reglementează ieşirea din UE. Întrucât negocierile de retragere pot începe abia după notificarea formală, PE cere ca procedura de retragere să fie rapidă şi coerentă. Parlamentul atrage atenţia că o nouă relaţie UE - Marea Britanie nu poate fi agreată decât după ce acordul de retragere este încheiat.
Parlamentul cere Consiliului UE să desemneze Comisia Europeană că negociator în procedura de retragere“, arată Mureşan.

Macovei şi Marinescu, împotrivă

Doar doi europarlamentari români au votat contrar rezoluţiei care pune presiune pe Marea Britanie să părăsească cât mai curând UE. Este vorba de eurodeputata Monica Macovei, membră a grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR), şi liberalul Marian Jean Marinescu, care a votat împotriva deciziei grupului PPE, grup din care face parte. „Eu sunt împotriva presiunii puse mai ales de socialişti şi liberali asupra Marii Britanii pentru a cere ieşirea din Uniune cât mai repede. Deciziile se iau cu mintea limpede, şi nu în momente de mare emoţie. Despre reformarea UE se vorbeşte în general, şi nu cu propuneri concrete pe masă. Mi se pare că se crează un grup de putere Germania-Franţa şi mai intră o ţară două, în el, şi abia acum se pune problema de ţări de mâna a doua“, şi-a explicat Macovei votul.

Mai mulţi europarlamentari români au absentat de la votul privind decizia Marii Britanii de a părăsi UE: Renate Waber (ALDE), Luarenţiu Rebega (ales pe listele PC), Mihai Ţurcanu (PNL), Adina Vălean (PNL) şi Traian Ungureanu (PNL).

„O negociere nu va fi făcută cum vrea UE“

Printre cei care s-au abţinut de la vot s-a aflat şi eurodeputata ALDE Norica Nicolai, care a deprobat presiunile liderilor europeni pentru un Brexit rapid.

„Niciodată nu am apreciat reacţiile emoţionale, la cald, de lamentare sau agresive, aşa cum cred că a fost tonul acestei rezoluţii  a Parlamentului European, mai degrabă agresiv. Din păcate, în ultimii ani, pe baza unui leadership precar, UE s-a îndepărtat de voinţa popoarelor şi s-a apropiat mai mult de voinţa guvernelor, a multinaţionalelor, a pieţelor şi a marilor finanţe, ceea ce nu cred că a mai creat coeziune, mai multă Europă, aşa cum se dorea iniţial. Comportamentul unora dintre liderii politici europeni, care au privilegiat aroganţa, indicaţiile „preţioase” date unor popoare, uneori chiar umilirea lor, interesele de natură economică ale propriilor popoare fiind prioritare, toate acestea au dus la o neîncredere în liderii europeni şi deci în proiectul în sine“, a arătat Nicolai.

Tot în rezoluţia adoptată de Parlamentul European, deputaţii reamintesc că, în conformitate cu tratatele, este necesar consimţământul Parlamentului European pentru acordul de retragere, precum şi pentru orice relaţii viitoare şi că Parlamentul European trebuie să fie pe deplin implicat în toate etapele diferitelor proceduri. „În mod sigur, se va ajunge la o negociere între UE şi UK, dar până atunci Tratatul trebuie respectat: o negociere nu va fi făcută cum vrea UE sau când vor statele membre fondatoare. Ea va începe, aşa cum prevede Tratatul, atunci când Anglia va depune conform articolului 50, cererea de retragere, doar după acest moment se va putea declanşa procedura. O atitudine de împingere pe scări nu este o soluţie să aducă mai multă Europă“, a mai spus Norica Nicolai.

Anularea preşedinţiei britanice UE în 2017

Parlamentul mai solicită Consiliului să schimbe ordinea preşedinţiilor sale, pentru a preveni situaţia în care procesul de retragere să pună în pericol gestionării activităţii curente a Uniunii. Regatul Unit urma să preia preşedinţia în a doua jumătate a anului 2017. Parlamentul va modifica şi organizarea sa internă, pentru a reflecta voinţa cetăţenilor din Regatul Unit de a se retrage din UE .