Cum ne vom alege viitorii parlamentari:  nemţeşte sau pe listă de partid?

Cum ne vom alege viitorii parlamentari:  nemţeşte sau pe listă de partid?

Parlamentarii au început negocierile pentru schimbarea legii electorale FOTO Adevărul

Introducerea unui sistem mixt de tip german sau revenirea la votul pe liste sunt luate în calcul de politicieni pentru schimbarea legii electorale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Liderii politici au început negocierile pentru redactarea viitoarei legi electorale. Actuala reglementare, care a dus la creşterea numărului de parlamentari, a fost criticată de presă şi de societatea civilă. Toate propunerile urmează să fie analizată de o comisie parlamentară de cod electoral, care ar urma să fie formată săptămâna viitoare.

Tonul este dat de USL, alianţă care deţine două treimi din locurile din Parlament şi poate modifica legea pe baza unui acord dintre PSD şi PNL.

Cele două partide iau în calcul două variante. Una ar fi revenirea la votul pe listă, folosit în România din 1990 şi până în 2004.

Cea de-a doua ar fi introducerea unui sistem mixt, care combină votul uninominal cu cel pe listă de partid,  după modelul german.

În viziunea USL, Parlamentul ar urma să aibă în jur de 400 de membrii. Legislativul va rămâne bicameral, dar Senatul şi Camera Deputaţilor vor avea atribuţii separate.

Astfel, Senatul ar urma să aibă în jur de 100 de membri şi să aibă ca atribuţii reprezentarea regiunilor şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

Camera Deputaţilor va avea în jur de 300 de membrii şi va avea, în continuare, atribuţii legislative.

Ideea schimbării legii electorale a fost pusă pe tapet de premierul Victor Ponta, care a şi explicat cum a ajuns USL  la cifra de 400 de parlamentari.

„Ori ne întoarcem la listă, lista fiecărui partid, cu 300 de deputaţi, iar Senatul trebuie să aibă ca atribuţii doar reprezentarea regiunilor şi a autorităţilor administraţiei publice locale, cu un număr mult mai mic de senatori. Din punctul meu de vedere, ar trebui ca fiecare judeţ să aibă, ca în America, un numar de doi senatori“, a afirmat Ponta.

„Există mai multe variante discutate, se ia în calcul revenirea la votul pe liste pentru Camera Deputaţilor, iar Senatul să devină Cameră regională, cu reprezentanţii aleşi uninominal. Mai este şi varianta votului mixt pe sistem german“, a sintetizat stadiul negocierilor deputatul PSD Viorel Hrebenciuc .

Planurile PDL

Sistemul mixt, după modelul german, este susţinut şi de PDL, deşi acum câţiva ani de zile democrat-liberalii erau cei mai hotârâţi sprijinitori ai votului uninominal pur.

Cristian Rădulescu, liderul grupului parlamentar al PDL din Senat, spune că actuala lege electorală trebuie schimbată, iar democrat-liberalii lucrează, deja, la un nou proiect.

„Actualul sistem electoral a vulnerabilizat cel mai mult PDL-ul. În momentul de faţă există o comisie care va analiza perspectiva referomei electorale, condusă de Sulfina Barbu, care îşi va încheia raportul până la convocarea Consiliului Naţional, din 21 februarie. Pot să vă spun, cu siguranţă, că vom merge pe ideea de a reduce numărul  de parlamentari la aproximativ 300, aşa cum a fost şi voinţa populară“, a spus Rădulescu.

Rădulescu spune că PDL ar fi în favoarea unui sistem de vot mixt cu o singură cameră legislativă. „Unicameralul este în continuare o ideea a nostră. Dacă vom adopta un sistem mixt, în care 200 de parlamentari să fie aleşi pe o listă naţională, iar ceilalţi 100 să fie aleşi uninominal, în circumscripţii, va fi reprezentarea proporţională foarte corectă, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local“, a spus senatorul PDL.

Cum arată sistemul mixt din Germania

Sistemul german înseamnă un vot pe persoană, uninominal, şi un vot pe o listă.

Pentru Bundestag, echivalenta Camerei Deputaţilor, alegerile se desfăşoară în baza unui vot uninominal cu compensare.

Alegătorul are de exprimat două voturi: unul pentru unul dintre candidaţii din circumscripţia uninominală în care votează şi unul pentru una din listele de candidaţi propuse de partide la nivelul landului.

Un număr de 299 de membri din cei 588 sunt aleşi în tot atatea circumscripţii uninominale, în fiecare dintre acestea fiind declarat ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.

Celelalte 299 locuri revin candidaţilor de pe listele pe care partidele politice le propun la nivelul landurilor. Sistemul este gândit în aşa fel încât fiecare partid să aibă un număr de parlamentari direct proporţional cu numărul de voturi. Candidaţii intră în Parlament în ordine descrescătoare, până la limita numărului de locuri care le revine partidelor lor.

În cea de-a doua Cameră, Bunderat, cei 69 de membrii sunt desemnaţi de structurile de conducere ale landurilor.

Ce înseamnă votul pe listă

Votul pe listă de partid a fost folosit în România între 1990 şi 2004, fiind abandonat pentru prima dată la alegerile parlamentare din 2008, când s-a aplicat noua lege, care prevede uninominal cu compensare.

Alegătorii votau una din listele propuse de partide în circumscripţii judeţene, iar locurile se atribuiau în funcţie de procentele obţinute. Dacă într-un judeţ un partid avea dreptul la patru locuri într-o Cameră, deveneau parlamentari primii patru clasaţi pe listă.

Pragul iniţial a fost de 3%, iar ulterior a fost ridicat la 5%.

Sistemul alegerilor pe listă a fost criticat de preşedintele Traian Băsescu, dar şi de o parte presei pentru că alegătorii votau liste şi nu persoane.

Puterea era concentrată în mâinile şefilor de partid, care erau cei care stabileau ordinea pe listele electorale.

Ce prevede legea electorală în vigoare

Legea actuală a fost aplicată, pentru prima dată, la alergerile parlamentare din 2008.

Legea prevede un sistem uninominal combinat cu o distribuire proporţională a locurilor în Parlament.

Astfel, intră sigur în Parlament doar candidaţii care câştigă colegiul cu peste 50% plus unu din voturi. Restul intră într-un proces complicat de redistribuire.

Fiecare partid are dreptul la un număr de locuri direct propoţional cu numărul de voturi obţinute. În fiecare judeţ, candidaţii intră în Legislativ în ordinea numărul de voturi obţinute, până la epuizarea mandatelor partidului respectiv.

Acest sistem a devenit controversat din cauză că a produs multe anomalii. Astfel, o serie de candidaţii au devenit parlamentari deşi nu au câştigat colegiile în care au concurat.

Mai mult, după alegerile din 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 471 la 588, tocmai din cauza compensărilor oferite partidelor.

Au fost judeţe, precum Constanţa, unde candidaţii USL au câştigat toate cele zece colegii de la Camera Deputaţilor cu peste 50% plus unu din voturi. Aici, PDL şi PPDD au primit patru mandate suplimentare, pentru a avea un număr de parlamentari direct proproţional cu numărul de voturi.

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările