Cum se văd alegerile prezidenţiale în presa internaţională: „Va pica România testul anticorupţie? Fosta ţară comunistă trebuie să aleagă“

Cum se văd alegerile prezidenţiale în presa internaţională: „Va
pica România testul anticorupţie? Fosta ţară comunistă trebuie să aleagă“

Alegerile prezidenţiale au loc duminică, 2 noiembrie FOTO Adevărul

Presa internaţională avertizează că alegerile prezidenţiale reprezintă „un test“ pentru o fostă ţară comunistă marcată de scandaluri de corupţie. Jurnaliştii străini notează că Victor Ponta, candidatul cel mai bine plasat în sondaje, stârneşte îngrijorări cu privire la respectarea independenţei justiţiei, în timp ce Iohannis este prezentat drept un neamţ calm, iar Macovei este descrisă, în două cuvinte, ca fiind „cruciata anticorupţie“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Agenţia  de ştiri Associated Press scrie că România este „un aliat fidel al Statelor Unite, care au un scut antirachetă la Deveselu“, că românii „sunt în mod tradiţional antiruşi“, dar menţionează o serie de acuzaţii la adresa lui Victor Ponta, care este suspectat că ar favoriza o politică prorusă. Totodată, jurnaliştii amintesc că premierul neagă aceste acuzaţii.

„Corupţia pare să nu fie o îngrijorare majoră pentru alegători, în pofida faptului că România este unul dintre cele mai corupte state membre ale Uniunii Europene“, mai scrie, ironic, AP.

Aceeaşi sursă o prezintă pe „cruciata anticorupţie“ Monica Macovei ca fiind a patra în intenţiile de vot. Totuşi, mai spun jurnaliştii, România se îndreaptă la ora actuală în direcţia bună. „Chiar şi fratele lui Băsescu a fost arestat în iunie, suspectat că a luat mită de la un bărbat condamnat pentru tentativă de omor“, adaugă agenţia.

Publicaţia americană „Bloomberg“ scrie că Ponta este cotat cu cele mai mari şanse în cursa pentru Cotroceni,  asta după ce a luptat împotriva investigării pentru corupţie a unor membri din partidul său şi împotriva unor acuzaţii potrivit cărora ar fi fost spion. Campania a fost umbrită de descinderi la locuinţele unor reprezentanţi social-democraţi de rang înalt acuzaţi de corupţie şi de acuzaţiile preşedintelui în exerciţiu, potrivit cărora premierul ar fi activat în serviciile de informaţii înainte să intre în politică, continuă agenţia.

Arestarea soţului candidatei la Preşedinţie Elena Udrea şi amânarea ridicării imunităţii senatoarei PSD Ecaterina Andronescu până după scrutin, în dosarul Microsoft, sunt fapte care produc îngrijorare în sistemul judiciar, în contextul în care justiţia este monitorizată de către Comisia Europeană (CE), ceea ce împiedică ţara să adere la Schengen şi descurajează investiţiile, subliniază agenţia.

Ponta a devenit popular în urma unor promisiuni populiste, mai notează Bloomberg, cu referire la promisiunile de creştere a pensiilor şi salariilor. Agenţia adaugă însă că acesta se poate lăuda cu o creştere cu 5,9% a PIB-ului în ultimul trimestru din 2013, cea mai puternică din 2008, şi citează o analistă care apreciază că o „creştere (economică) puternică, scăderea şomajului şi inflaţiei sunt în favoarea lui Ponta“, al cărui Guvern a implementat, totodată, „un număr de măsuri populiste, inclusiv alocarea unor fonduri suplimentare către autorităţile locale, pentru a mobiliza maşinăria de partid“.

Washington Post notează, la rândul său, că principalii candidaţi în cursa pentru Cotroceni sunt Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Publicaţia americană vorbeşte despre dosarele de corupţie în care sunt implicaţi mai mulţi social-democraţi şi despre temerile privitoare la independenţa Justiţiei. În acelaşi timp, jurnaliştii americani arată că liderul ACL Klaus Iohannis, este un personaj politic calm şi sobru.

Agenţia de ştiri Reuters afirmă că Ponta se pregăteşte să devină preşedinte, „ provocând îngrijorări cu privire la independenţa sistemului judiciar“. Jurnaliştii precizează că liderul PSD este susţinut de „o maşinărie de partid bine unsă“. Victoria sa va consolida puterea social-democrată, iar încheierea celor două mandate ale lui Băsescu urmează să pună capăt "conflictelor constante", apreciază agenţia, subliniind însă că bilanţul premierului a provocat îngrijorări pentru independenţa sistemului judiciar, a procurorilor şi presei, în contextul în care justiţia este monitorizată de la aderarea ţării la UE, în 2007. El a respins în 2012 criticile UE, care i-a reproşat că părea să nu respecte statul de drept şi instituţiile democratice, negând că a exercitat presiuni asupra unor judecători.

„Ciorovăilele politice şi evaziunea fiscală generalizată au împiedicat orice eforturi de îmbunătăţire a nivelului de trai în cei 25 de ani de când România a ieşit de sub regimul comunist“, mai notează Reuters.

Scrutinul de duminică reprezintă un test pentru această fostă ţară comunistă, în care temerile cu privire la o preluare a controlului asupra justiţiei sunt puternice, comentează şi agenţia France Presse. "Fosta ţară comunistă trebuie să aleagă", scrie presa franceză.

Aceste alegeri sunt considerate cruciale atât pentru România, cât şi pentru Europa Centrală, în contextul în care democraţia a fost afectată de unele eşecuri în anumite ţări vecine, ca Ungaria, iar relaţiile dintre UE şi Rusia sunt tensionate din cauza crizei ucrainene, în opinia unor experţi contactaţi de AFP.

Noul preşedinte, însărcinat cu încheierea tratatelor internaţionale şi nominalizări în funcţii publice de rang înalt, va trebui "să garanteze că ţara continuă să privească spre Vest" şi "să-i întărească sistemul imunitar" împotriva corupţiei, protejând independenţa justiţiei, apreciază Corina Rebegea de la Centrul de analiză a politicilor europene (CEPA) de la Washington.

"Aceste alegeri pot fi un test de maturitate pentru România", îşi exprimă ea speranţa, apreciind că cea mai săracă ţară din UE după Bulgaria are nevoie de un preşedinte capabil să le dovedească românilor "că cei 25 de ani de tranziţie nu au trecut în zadar, în special pentru cei 40% care cred că viaţa era mai bună în timpul comunismului".

Un semn al îngrijorărilor privind justiţia sau doar o coincidenţă, campania electorală a fost dominată de o mulţime de inculpări sau anunţuri ale unor anchete pentru corupţie din partea DNA, multe vizând aliaţi politici ai premierului, scrie AFP. Însă monitorizarea atentă a Bruxelles-ului ar urma acţioneze ca garanţie, apreciază experţi citaţi de agenţie, care fac trimitere la afirmaţia candidatei independente şi eurodeputatei Monica Macovei conform cărora îi este "ruşine" să fie nevoită să ceară ajutorul UE.

Citeşte şi:

Alegeri prezidenţiale 2014. Băsescu şi serviciile secrete, dragoste cu năbădăi: de la dispariţia lui Omar Hayssam la pozele cu Udrea

Relaţia dintre preşedintele Traian Băsescu şi serviciile de informaţii a fost, de-a lungul timpului, una cu suişuri şi coborâşuri. Tonul l-a dat, în primul mandat, răpirea jurnaliştilor români în Irak şi dispariţia, la acea dată, misterioasă a lui Omar Hayssam, dar scandalul a atins punctul culminant când candidata preferată de Băsescu, Elena Udrea, a acuzat personal din SIE că s-a implicat în campania electorală.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările