Cum se sapă între ei partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR

Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR

Premierul Florin Cîţu şi ministrul Cristian Ghinea. FOTO Mediafax Foto, Inquam Photos

USR-PLUS şi PNL continuă şicanele în interiorul Cabinetului Cîţu, fiecare urmărind să-şi extindă cât mai mult puterea, chiar dacă acest lucru înseamnă frâne puse procesului de guvernare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Relaţia între PNL şi USR-PLUS e una de încredere doar în declaraţiile publice, în timp ce în interiorul Guvernului aceasta are de suferit, deşi a trecut doar o lună de la învestirea noului Cabinet. Iar exemplele de şicanări între miniştri, premier şi alţi funcţionari din Guvern sunt numeroase.

În şedinţa de Guvern din 13 ianuarie, Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a venit cu un memorandum deja avizat de vicepremierul Dan Barna. Memorandumul reprezintă documentul în baza căruia e făcut Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Cu acest plan, Guvernul Cîţu merge la Bruxelles, pentru a-l pune pe masa Comisiei Europene, ca România să primească aproximativ 30 de miliarde de euro, atât cât ar avea dreptul în urma negocierilor. În mod neaşteptat, memorandumul nu a mai fost discutat şi adoptat în şedinţa din 13 ianuarie, fiind transmise precizări că trebuie făcute anumite corelări. Surse politice din Guvern au precizat pentru „Adevărul” că marea problemă a fost modul de întocmire a memorandumului, prin care puterea de decizie era doar la USR-PLUS. Mai precis, prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, USR-PLUS era coordonator şi responsabil de negocierea PNRR cu Comisia Europeană, iar de partea cealaltă, a liberalilor, nu era niciun actor instituţional cu putere de decizie, fiind scoţi din procesele de decizie inclusiv Ministerul Finanţelor Publice şi Secretariatul General al Guvernului (SGG).

Liberalii, în special cei de la Ministerul Finanţelor Publice, l-au avertizat pe premierul Florin Cîţu de acest aspect. Nemulţumirile din partea PNL erau atât pe linie tehnică, pentru că ar fi fost blocate anumite procese între instituţii (prin lipsa Ministerului Finanţelor), dar şi pe parte politică, pentru că USR-PLUS ar fi avut cuvântul cel mai greu de spus în ceea ce priveşte lista de proiecte care va trebui să fie inclusă în forma finală a PNRR.

Modificări după intervenţia lui Cîţu

După ce premierul Florin Cîţu a reîntors de la adoptare memorandumul propus de Cristian Ghinea şi avizat de şeful său de partid, Dan Barna, în memorandum au apărut menţionări ale Ministerului Finanţelor Publice (condus de liberalul Alexandru Nazare), dar şi ale Secretariatului General al Guvernului, împreună cu rolurile lor.

„În acest context, un rol particular ar urma să revină Ministerului Finanţelor, luând în considerare că aprobarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă se va realiza în cadrul Consiliului Ecofin, cu pregătirea anterioară a deciziilor pe filiera FICO (consilieri financiari), cât şi datorită faptului că emiterea unei opinii privind aprobarea plăţilor din PNRR ar urma să se realizeze în cadrul Comitetului Economic şi Financiar al UE, în care România participă prin reprezentantul MF. De asemenea, trebuie ţinut cont de rolul MF din punct de vedere bugetar şi în domeniul împrumuturilor externe (componenta de „credite” a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă), precum şi în implementarea reformelor structurale, inclusiv pe partea de reformă bugetară”, a fost una dintre completările prin care liberalii au ajuns pe picior de egalitate cu cei din USR-PLUS.

De altfel, surse politice susţin că dincolo de râca între parteneri, demersul lui Ghinea afecta întreg mecanismul instituţional, pentru că sunt lucruri care ţin de coordonarea SGG sau de atribuţiile Ministerului Finanţelor. „Relaţiile financiare cu instituţii internaţionale ţin de MFP”, au subliniat surse politice din PNL.

Divergenţe şi între alţi actori politici

Semnalul neînţelegerilor între partenerii de guvernare a fost dat chiar de premier. În urmă cu o săptămână, Florin Cîţu a decis prin ordin de ministru că şefa sa de Cabinet va primi puteri sporite, fiind cea responsabilă de comunicarea cu presa, posibilele crize instituţionale în interiorul ministerelor şi agenda privind politica externă, cu toate că de acest lucru ar fi trebuit să se ocupe şeful Cancelariei, Victor Giosan. Şeful Cancelariei a fost numit la propunerea USR-PLUS, în timp ce şefa de Cabinet a premierului este o persoană cu care Cîţu a lucrat mereu în ultimii câţiva ani. Decizia lui Cîţu a produs nemulţumiri în coaliţia de guvernare, dar situaţia nu a fost remediată de premier, care continuă să se bazeze pe omul său, nu pe cel hotărât prin negocieri.

O altă problemă apărută în ultimele zile e generată de relaţia dintre Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, şi Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii, după ce ultimul ar fi vrut să transfere anumite atribuţii care ţin de campania de vaccinare şi de gestionarea pandemiei către apropiaţii săi, fie că este vorba de secretarul de stat Andreea Moldovan, fie către un consilier personal, după cum au declarat surse politice pentru „Adevărul”. Până la urmă, în calmarea situaţiei a intervenit premierul, care a transmis că tot Gheorghiţă va fi principalul coordonator al campaniei de vaccinare anti-COVID.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările