Un anunţ care a luat prin suprindere pe foarte multă lume, în condiţiile în care preşedintele României se arătase foarte sceptic în privinţa găsirii unei soluţii pentru rezolvarea actualei crize politice şi avertizase deja opinia publică că, foarte probabil, va fi mai exista încă o rundă de consultări pentru că „este nevoie ca partidele să se aşeze la discuţii în diferite combinaţii pentru a căuta soluţii”.

Desemnarea lui Dacian Cioloş pentru funcţia de prim-ministru a inflamat imediat spiritele pe scena politică, reacţiile partidelor parlamentare la această nominalizare fiind unele preponderent negative. Dacă social democraţii au anunţat prin vocea liderului, Marcel Ciolacu, că „desemnarea lui Cioloş reprezintă primul pas spre anticipate şi că PSD nu va vota niciodată un nou Guvern zero”, liderul AUR, George Simion, a declarat că această nominalizare este doar un joc politic şi i-a transmis lui Cioloş chiar pe pagina de Facebook următorul mesaj: „Dar cine crezi că te votează?”.

În cealaltă tabără, prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, l-a trimis pe Cioloş să meargă să discute mai întâi cu AUR şi PSD, în timp ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, consideră că premierul desemnat de Klaus Iohannis, va trebui să meargă şi să facă o majoritate în primul rând cu cei care au dat jos Guvernul Cîţu, pentru că „Nu poţi să spui că astăzi te dau jos, îţi dau un pumn în gură şi a doua zi te cer de nevastă”.  

În ciuda declaraţiilor deloc prietenoase făcute de foştii parteneri de guvernare ai USR, premierul desemnat Dacian Cioloş a avut deja o primă întâlnire cu liderii PNL, UDMR şi cei ai Minorităţilor Naţionale în vederea formării unei majorităţi parlamentare pentru învestirea guvernului Cioloş. O întâlnire care s-a încheiat fără să se ajungă la o concluzie şi care, conform declaraţiilor publice, a fost tratată într-o notă agresiv ironică de către Florin Cîţu, care a marşat din nou pe ideea majorităţii care s-a format la moţiunea de cenzură. O atitudine care a contrastat puternic cu seriozitatea lui Cioloş, cel care a anunţat că nu are intenţia de a renunţa la mandatul primit şi că nu este exclus ca USR să-şi asume o guvernare minoritară, poate chiar monocoloră, pentru a trece ţara prin iarnă.

Pentru că funcţia de lider al grupului Renew Europe l-a ţinut departe de politica dâmboviţeană, Cioloş este foarte puţin asociat de către public atât cu USR, cât şi cu votul de la moţiunea de cenzură din Parlament. Un atu pe care Cioloş îl poate specula în comunicarea publică pentru a proiecta imaginea tehnocratului care a descălecat de la Bruxelles pentru a salva din nou ţara din criză.

Deşi în acest moment şansele ca Dacian Cioloş să fie validat de către Parlament în funcţia de prim-ministru sunt unele foarte mici, chiar inexistente, totuşi, în scenariul în care s-ar contura o majoritate favorabilă liderului USR, învestirea lui Cioloş în funcţia de premier ar genera şi o amplă resetare a scenei politice.  Astfel:

  • Pierderea funcţiei de prim-ministru va declanşa în mod automat jihadul în interiorul Partidului Naţional Liberal, confruntat deja cu spectrul sciziunii interne. Liderii liberali care l-au votat „cu mâna la nas” pe Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al PNL se vor simţi trădaţi şi vor cere explicaţii conducerii partidului, în condiţiile în care însuşi preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să-i asigure înainte Congresului „că-i încurajează să rămână la guvernare”. În acest context, fie se va cere organizarea unui Congres extraordinar în urma căruia liderii care până în acest moment au rămas neutri, precum Bolojan şi Motreanu, vor mătura de la conducerea partidului întreaga  „echipă câştigătoare” care a stat în jurul lui Florin Cîţu, fie o mare parte a celor nemulţumiţi îl vor urma pe Ludovic Orban în noua formaţiune pe care acesta plănuieşte să o lanseze pe piaţa politică (deşi Orban a anunţat că va pleca din PNL doar în contextul în care coaliţia PNL-USR-UDMR nu va mai reveni la guvernare)

 

  • Cu Cioloş prim-ministru lucrurile se vor complica deosebit de mult şi pentru Partidul Social Democrat. Chiar dacă psd-iştii i-au atribuit lui Cioloş eticheta de „premierul zero” pentru mandatul deţinut în perioada 2015-2016, fostul premier a generat însă o impresie destul de bună la nivelul electoratului. Apreciat pentru modestia şi bunul simţ pe care le afişează în prestaţiile sale publice, dar şi pentru backgroud-ul său la nivel european, învestirea lui Cioloş ar da peste cap toate planurile şi strategiile  făcute până în acest moment în Kiseleff. Strategii care îl aveau în centru pe Florin Cîţu ca principal agent electoral pentru creşterea PSD în sondajele de opinie. Astfel, social-democraţii ar fi obligaţi să îşi revizuiască întreaga strategie de comunicare, în condiţiile în care Vasile Dâncu, unul dintre principalii lideri şi comunicatori ai partidului, a fost vicepremierul şi subordonatul lui Cioloş în „guvernul zero”, iar Alexandru Rafila are un profil public extrem de apropiat de cel a lui Cioloş .

 

  •  Pentru Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor învestirea lui Cioloş ca prim-ministru ar fi „aur” curat pentru ascensiunea acestora în sondajele de opinie. Aflaţi deja pe un val de creştere în intenţiile de vot ale românilor, liderii AUR vor exarceba la maxim întreaga retorică anti-Uniunea Europeană şi anti-progresistă care i-a consacrat deja. De asemenea, apropierea lui Dacian Cioloş de liderul fracez, Emmanuel Macron, va fi utilizată de liderii AUR pentru a ataca şi a demoniza eventualele măsuri anti-pandemie pe care guvernul va încerca să le impună populaţiei. Cu un Cioloş în fruntea guvernului şi un AUR aflat pe cai mari în preferineţele electoratului, este de aşteptat ca euroscepticismul să ia amploare în România.

 

  • Pentru Klaus Iohannis învestirea lui Cioloş în funcţia de prim-ministru ar putea duce la o reconciliere a acestuia cu electoratul USR. În acelaşi timp, însă, Iohannis va deveni indezirabil pentru o mare parte a electoratului PNL, mai ales pentru cei care nu au apreciat implicarea făţişă a preşedintelui în lupta din interiorul PNL. Cu Cioloş instalat la Palatul Victoria, Iohannis ar putea să se degreveze mai uşor  de responsabilităţile pe care le are ca şef al statului în gestionarea pandemiei şi să aştepte ca liderul USR să devină un paratrăsnet pentru nemulţumirile electoratului. De asemenea, mandatul lui Cioloş de premier i-ar oferi lui Iohannis răgazul necesar pentru a încerca să se reprofileze din nou ca un preşedinte mediator şi să încerce o revenire în prim-planul scenei politice când furia electoratului se va mai tempera.