Cum s-a rupt România după primul tur al prezidenţialelor: „Ar fi bine dacă Sudul şi Estul ar refuza pomenile. Ţara asta chiar merită nişte timpuri mai bune“

Cum s-a rupt România după primul tur al prezidenţialelor: „Ar fi bine dacă Sudul şi Estul ar refuza
pomenile. Ţara asta chiar
merită nişte timpuri mai bune“

Rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2014, primul tur FOTO Adevărul

După primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014, România s-a împărţit în două tabere, de stânga şi de dreapta, bine definte şi geografic. Fiecare tabără este în jurul unuia dintre cei doi candidaţi, Klaus Iohannis (ACL) şi Victor Ponta (PSD). „Adevărul“ vă prezintă radiografia României după primul tur al alegerilor din 2 noiembrie, explicată de mai mulţi specialişti din ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Braşovul s-a înclinat mereu spre dreapta. Doar Ion Iliescu a reuşit să schimbe preferinţele braşovenilor

Braşovul a votat mai mereu cu candidaţii de dreaptea, excepţie făcând doar Ion Iliescu. Anul acesta primul tur a fost câştigat de Klaus Iohannis, iar sociologii cred că orginea germană a candidatului a ajutat la Braşov.
 
La primele alegeri libere ale României, din 1990,  Braşovul a votat la fel ca şi restul ţării cu Ion Iliescu (80,31%). Era primul vot liber, iar Ion Iliescu era văzut ca persoana care a salvat ţara de comunism. În 1992 lupta prezidenţială s-a dat între Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR) şi Gheorge Funar (PUNR). Braşovenii l-au votat din nou pe Ion Iliescu (52,3%). La alegerile din 1996 situaţia votului s-a schimbat. Emil Constantinesuc a fost votat la Braşov de peste 60% dintre alegători.
 
În anul 2000, Ion Iliescu a trimfat obţinând  peste 60% dintre voturi.  „Votul din anul 2000 a fost unul vot în bloc, pe care cred că îl vom mai vedea vreodată. S-a votat practic împotriva lui Corneliu Vadim Tudor. Oricine ar fi candidat atunci împotriva lui ar fi câştigat. A fost un vot ciudat şi practic s-a ales răul mai mic, după cum spuneau şi analiştii vremii“, explica Teodor Rusanu, sociolog.
 
În 2004 alegătorii din Braşov l-au votat pe Traian Băsescu.  La fel s-a întâmplat şi în 2009. Traian Băsescu a câştigat la Braşov (55,13 %). Şi în primul tut ale alegerilor prezidentiaţiale 2014 dreapta a trinfat la Braşov. Klaus Iohannis a câştigat 39% dintre voturile exprimate, iar Victor Ponta a obţinut 30.75%.
 
Arestarea liderului PNL Braşov, Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului judeţran Braşov nu a influenţat votul. Klaus Iohannis a câştigat alegerile, pe lângă municipiul Braşov şi în opt dintre oraşele din judeţ. Victor Ponta a câştigat în doar două oraşe, cele mai sărace.
 
Astfel Iohannis a onţinut la Făgăraş 48.71%, la Săcele 32,59%, la Ghimbav 37,69, la Predeal 39,17%, la Râşnov 34,91%, la Rupea 46,26%, iar la Victoria 58,97%. Dintre oraşele din judeţul Braşov, Victor Ponta a câştigat la Codlea 38.47% şi la Zărneşti 42,26%.
 
 
Cum au votat românii la alegerile prezidenţiale 2014 din primul tur
 
Cel mai mare scor obţinut de Klaus Iohannis în mediul rural a fost de 80,7% la Drăguş. Victor Ponta a obţinut cel mai bun process la Crizbav, 59,73%, localitate în care primarul a trecut la PSD de la PDL.
 
COVASNA şi HARGHITA. Se votează după cum dictează liderii UDMR
 
Judeţele Covasna şi Harghita sunt puţin atipice. Invariabil în primul tur votează cu candidatul UDMR, deoarece se merge foarte mult pe tradiţia naţionalistă. În turul doi însă se votează după cum sugerează liderii UDMR. Covasna şi Harghita au votat în genetal cu candidaţii dreptei. Doar în 2000 au votat cu Ion Iliescu, iar în 2004 cu Adrian Năstase. Şi la alegerile prezidenţiale 2014 cele două judeţe au votat în primul tur cu Kelemn Hunor care a obţinut scoruri de peste 60%.  „În Covasna şi Harghita se va vota mereu, în primul tur, candidatul de etnie maghiară, chiar dacă se ştie foarte clar că nu are nicio şansă de victorie. Aşa îşi arată oamenii din aceste zone, susţinerea faţă de tradiţiile naţionaliste. În turul al doilea votul se schimbă, dar oamenii nu votează fiecare după cum doreşte. El acceptă sugestiile de la centru şi vor vota aşa cum le sugerează liderii lor. Nu cred că în viitorul apropiat se va schimba ceva în modul în care se votează în această zonă“, a mai spus Teodor Rusanu, sociolog.
 
 
Nicolae Ceauşescu spunea că Revoluţia anti-comunistă este opera „imperialiştilor” care vor să rupă Banatul, Ion Iliescu i-a acuzat de separatism pe timişorenii care au redactat Proclamaţia de la Timişoara, ca o continuare a luptei împotriva foştilor nomenclaturişti şi securişti. PSD readuce în discuţie o fantasmagorică secesiune a Ardealului şi Banatului, după încreredea acordată alegătorilor pentru Klaus Iohannis. Timişorenii sunt din nou puşi la zid pentru valorile lor democratice, de dreapta şi a atitudinii profund anti-comuniste. 
 
Timişoara şi judeţul Timiş continuă să fie un bastion al dreptei şi în 2014. Rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale vorbesc de la sine. Klaus Iohannis, candidatul ACL s-a clasat pe primul loc cu 42,03%, urmat de Victor Ponta (PSD), cu 29,66%. De remarcat însă şi încrederea primită de ceilalţi candidaţi de dreapta: pe locul trei a fost Monica Macovei, peste media pe ţară, 6,19% şi Elena Udrea cu 5,95%.
 
În Timişoara diferenţa este şi mai mare între candidaţii de dreapta şi stânga. Klaus Iohannis - 43,66%,
Victor Ponta - 24,61%, Monica Macovei - 9,23%, Calin Popescu Tariceanu - 7,27%, Elena Udrea - 5,34%. Prezenţa la vot în Timiş a fost de 51,37% (adică 316.662 de persoane). În judeţul Timiş, Victor Ponta a câştigat doar în localităţile sărace, cunoscute cu fiefuri ale PSD-ului. Banatul a pierdut însă judeţul Caras-Severin, unde a câştigat de PSD ca urmare a vieţii grele din zonă. 
 
Timişoara, oraş anticomunist
 
Victoria dreptei în Timiş nu a surprins pe nimeni. Alegerile prezidenţiale din 2014 au arătat din nou o zonă vestică îndreptată cu faţa spre valorile occidentale şi pentru principiile liberale. De la căderea regimului Ceauşescu, din 1990 până în 2014 nu s-au schimbat lucrurile. Timişoara s-a dovedit un oraş anti-comunist, anti-FSN, anti-Iliescu şi împotriva celor pe care îi considerau urmaşii Partidului Comunist Român.  
 
„Timişoara a fost mereu aproape de Europa. Avea informaţia din vest. După Revoluţie s-au dezvoltat rapid micile intreprinderi, iniţiativa privată, care a condus la orientarea oamenilor către dreapta. Până în 2000, pe o parte se situa partidul lui Iliescu, iar de cealaltă cei care doreau să intre în Uniunea Europeană şi o rupere faţă de trecutul comunist. Până la urmă, obligată, impusă şi neavând altă soluţie, şi PSD a îmbrăţişat intrarea în UE. În anii 90, lucrurile erau destul de clare. Exista Iliescu şi foştii comunişti, şi cei care se opuneau lor. Nu a fost un vot politic în stilul occidental, pentru dreapta sau stânga. În Timişoara, curentul anti-comunist a fost mereu extrem de puternic. Lucrurile au început să se aşeze. Oamenii votau anti-stânga pentru că votau împotriva comuniştilor. Era un curent anti-comunist. Considerau că FSN şi Iliescu erau continuatorii comunismului, şi nu era deloc o ideea greşită”, a declarat Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara. 
 
 
Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara
 
Dacă după 1990, reprezentanţii FSN obişnuiau să ocolească cât se poate de mult Timişoara. La orice derapaj al politicienilor se putea umple Piaţa Victoriei cu protestatari. Societatea civică, extrem de puternică şi activă, cu din care făceau parte intelectuali de vază din Timişoara, taxa dur ieşirile nedemocratice de la Bucureşti.
 
Aşa a apărut şi Proclamaţia de la Timişoara, din 12 martie 1990, care s-a născut din necesitatea de aduce la cunoştinţa naţiunii române adevaratele idealuri ale Revoluţiei de la Timişoara, unde nu s-a murit pentru ca activişti comunişti din rândurile doi şi trei să treacă în frunte şi unul din participanţii la genocid să fie numit de către aceştia ministru de interne. 
 
Participanţii la evenimentele dintre 16 şi 22 decembrie 1989, nu au considerat Revoluţia încheiată şi au încercat să continue lupta în mod paşnic, dar ferm. Cele mai cunoscute cerinţe ale Proclamaţiei erau la punctul 8 şi 11: Legea Lustraţiei şi Descentralizarea. 
 
Atitudine civică dezvoltată
 
Din punct de vedere sociologic, există câteva trăsături importante care definesc alegătorul din Banat şi din zona de vest. Atitudinea civică dezvoltată, modelele occidentale, fac ca această zonă să fie diferită de restul ţării.
 
„Timişoara a fost un oraş al dreptei în perioada post-decembristă. Până în 2000, dreapta înseamna îndepărtarea de lumea veche, anti-comunism, dar şi pro-occidentalism, marşând spre un alt model şi un alt tip de societate. Indicatorii pe care îi avem în Banat, în general, dar în Timiş, în special, ne arată un contractualism, adică respectarea cuvântului dat. O monitorizare atentă a ce se întâmplă în societate. Există un angajament civic şi comunitar, prin numărul mare de ONG-uri şi calitatea lor, cu implicarea populaţie în decizia publică la nivel de Consiliu Local. Există consultări ale organizaţiilor civice, consiliile consultative de cartiere, participarea la luarea deciziilor. Aşa ceva este de neînchipuit la Botoşani, Vaslui sau Băieleşti. Există exigenţă civică, o monitorizare foarte atentă a aleşilor”, a declarat sociologul Alin Gavreliuc, decanului Facultăţii de Sociologie şi Psihologie a Universităţii de Vest din Timişoara.
 
 
„Câte capete, atâtea păreri“, spuneau, cu sute de ani în urmă, latinii, subliniind dreptul fiecăruia la opinie. La fel se văd lucrurile şi acum: „Diferenţele sunt semnificative de la o zonă, la alta a ţării, de la o localitate, la alta, dar şi de la o stradă, la alta. Asta este democraţia. Bineînţeles că oamenii se adună şi în funcţie de opinii, şi în funcţie de educaţie sau nivel de trai“, scrie Moise Guran pe biziday.
 
Plecând de la câteva citate, cele de mai jos, am punctat câteva dintre diferenţele Ardealului, Banatului şi Crişanei faţă de restul regiunilor, scoţând în evidenţă de ce ardelenii votează altfel şi cum au reacţionat la ideea „ruperii“ Transilvaniei de România, temă veche readusă pe tapet în această campanie electorală. ca lucrurile să fie cât se poate de clare am discutat cu tânărul care a organizat miile de oameni care au ieşit în stradă la Cluj sâmbăta trecută, 8 noiembrie, dar şi cu un respectat lider de opinie din Transilvania, Sabin Gherman.
 
Întrebat de ce crede că Ardealul şi Banatul votează altfel decât restul ţării, tânărul a subliniat moştenirea culturală diferită pe care o au fiecare dintre regiunile României: „La Budapesta, la universitate (n.r. privată), am colegi din o grămadă de ţări europene, şi nu numai. Văd o gândire similară între felul în care gândesc eu şi în care gândesc colegii din Serbia, Slovacia, Ungaria, Croaţia pentru că e aceeaşi moşternire culturală şi probabil în asta constă una dintre diferenţele dintre noi şi celelate regiuni ale ţării (n.r. România)“.
 
Pentru o mai clară imagine de ansamblu a realităţilor acestei moşteniri culturale, a discuţiilor care au avut loc, zilele acestea pe Facebook despre ideea „ruperii“ Transilvaniei şi despre modul diferit în care acţionează şi votează Ardealul, Banatul şi Crişana i-am pus câteva întrebări jurnalistului Sabin Gherman (foto dreapta, sursa foto: Facebook).
 
 
Judeţele din regiunea Moldovei s-au colorat din nou în roşu în primul tur al scrutinului pentru desemnarea noului preşedinte al României. Analiştii politici locali au prognozat pentru "Adevărul" ce se va întâmpla în turul 2.
 
Electoratul din regiunea Moldovei nu s-a dezminţit nici în primul tur al alegerilor pentru desemnarea preşedintelui ţării. Potrivit unei analize "Adevărul", dacă la scrutinul prezidenţial ar fi votat în ultimii 24 de ani doar locuitorii din regiunile Moldova, Muntenia şi Oltenia, România n-ar fi avut niciodată preşedinte de dreapta.
 
Românii din Ardeal şi Banat au lansat o nouă tiradă împotriva electoratului fidel PSD din Moldova după scrutinul din 2 noiembrie. Una dintre vocile cele mai sonore şi notorii din Ardeal, scriitorul şi jurnalistul Sabin Gherman, a subliniat că nimeni până acum n-a reuşit să traseze o graniţă atât de vizibilă între România şi Transilvania aşa cum a reuşit Victor Ponta.
 
"V-aţi întrebat de ce la noi se spune «Spor la lucru!» şi dincolo de Carpaţi «Serviciu uşor!»? La ardeleni şi bănăţeni, atâţia câţi au mai rămas, e o ruşine să primeşti pomană. Dincolo de Carpaţi - întrebaţi-l pe Dragnea cum stă treaba, cum a reuşit să facă dintr-un judeţ - cu cel mai bun pământ agricol din România - pol al sărăciei naţionale. Ar fi cazul să vedem că în cele mai sărace judeţe sunt şi cei mai bogaţi baroni. De-aia s-a votat aşa: pentru că în Transilvania şi Banat vrem să fie mai bine, iar în Moldova şi Muntenia - mai rău să nu fie", a declarat Sabin Gherman într-un interviu acordat "Adevărul".
 
 
Alegerile prezidenţiale din 2009 
 
În condiţiile în care Victor Ponta, candidatul PSD, a obţinut la nivel naţional o medie de 40,44% dintre opţiunile electoratului, în toate cele şapte judeţe din nord-estul României analizate scorurile au fost peste medie, între 3 - 15%.
 
SUCEAVA. Procentele evidenţiate mai sus arată însă şi o altă faţă a rezultatelor înregistrate în Moldova. Într-unul dintre judeţele regiunii, Suceava, candidatul ACL Klaus Iohannis a obţinut un scor mai mare decât cel înregistrat la nivel naţional: 32,63%, comparativ cu 30,37% (media naţională).
 
IAŞI. În acelaşi timp, în judeţul Iaşi, Iohannis a reuşit să obţină un scor în media celui naţional - de 29,73%. În harta de mai jos, se poate observa că aproape o treime dintre localităţile judeţului Suceava, cele corespondente regiunii Bucovina, au votat pro-Iohannis. Judeţul a fost pierdut de ACL din cauza diferenţelor mari în favoarea PSD din celelalte localităţi. Este unul dintre judeţele care ar putea oferi o supriză în turul 2 al alegerilor. Celălalt judeţ cu potenţial de a surprinde în turul 2 este Iaşiul. În primul tur de scrutin, în municipiul Iaşi, Iohannis a reuşit să raporteze o victorie de prestigiu. Candidatul ACL a obţinut 54.565 de voturi (34.19%), în timp ce candidatul PSD a fost votat de 52.275 de ieşeni (32.75%).
 
VASLUI. Pe de altă parte, judeţul Vaslui este singurul din Moldova în care Victor Ponta şi-a adjudecat toate localităţile componente.
 
 
Cu excepţia judeţului Prahova care a ales de câteva ori candidatul „surpriză“, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, alegătorii din judeţele din sudul ţării au rămas fideli orientării de stânga la toate alegerile prezidenţiale desfăşurate până acum în România. Este un trend cu puţine şanse de schimbare în următorul deceniu, potrivit sociologilor
 
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014 a confirmat, în Prahova, trendul ascendent, din ultimii ani, al partidelor de stânga, care au revenit în opţiunile electoratului şi au obţinut procente bune atât la alegerile locale şi parlamentare din 2012, cât şi la europarlamentarele din acest an.
 
Potrivit rezultatelor centralizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Prahova, dintre cei 677.354 de alegători cu drept de vot din judeţ, la urne s-au prezentat duminică, 2 noiembrie, 382.321 de alegători (56,44%). Victor Ponta a câştigat detaşat primul tur, cu un procent de 39,4%, urmat de Klaus Iohannis, cu un procent de 27,7%. Pe locul trei s-a clasat Călin Popescu Tăriceanu – 8,3%, urmat de Elena Udrea - 6,7%, Corneliu Vadim Tudor – 5,1% şi Monica Macovei – 16.897 - 4,5%.
 
Orientarea de acum a electoratului din Prahova este, de altfel, şi o confirmare a unui comportament cameleonic, oscilant, dovedit în timp: voturile prahovenilor au mers, ciclic, atât către candidaţii şi partidele de stânga cât şi către cei de dreapta. De asemenea, cu excepţia alegerilor din 1990, când prahovenii au votat, alături de întreaga ţară, Ion Iliescu, la celelalte scrutinuri prezidenţiale au mers fie pe „surpriză“, votând Emil Constantinescu şi de două ori Traian Băsescu, fie „alegând răul cel mai mic“, Iliescu în defavoarea lui Corneliu Vadim Tudor, în 2000. 
 
Cu totul altfel stau lucrurile la o aruncătură de băţ, în judeţul vecin, Buzău. În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, Victor Ponta a obţinut 54,21%, Klaus Iohannis 19,9%, iar Elena Udrea 6,06%.  Victor Ponta l-a învins pe Klaus Iohannis la Buzău cu o diferenţă de 34%, mult mai mare decât cea la nivel naţional. La ea acasă, Elena Udrea a ieşit a treia, înaintea lui Călin Popescu Tăriceanu.
 
Este un vot care confirmă fără dubii o preferinţă a electoratului din Buzău către stânga, aceeaşi de la toate alegerile prezidenţiale desfăşurate până acum în România.
 
BUZĂU. Cel mai masiv vot de stânga de la toate alegerile prezidenţiale
 
În primăvara lui 1990, România organiza, după cinci luni de la evenimentele din 1989, primele alegeri libere şi democratice de după Al Doilea Război Mondial. Participarea la vot a fost de aproximativ 86%. În celebra „Duminică a orbului“, Ion Iliescu a fost preşedintele cu cele mai voturi primite de la peste 12 milioane de alegători din cele 15 milioane care s-au prezentat la vot. Prahova l-a votat masiv pe Ion Iliescu (FSN), unde acesta obţinea 79,3% din voturi. Ceilalţi doi candidaţi, Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu, ambii reîntorşi în ţară după o perioadă de exil, n-au avut nicio şansă.
 
Procentul a fost şi mai zdrobitor la Buzău, unde Iliescu a obţinut 95,22%.
 
În 1992, lupta prezidenţială s-a dat între Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR) şi Gheorge Funar (PUNR). Românii din majoritatea oraşelor din sudul ţării au rămas spre stânga şi l-au votat tot pe Ion Iliescu. În unele judeţe, Ion Iliescu ar fi putut ieşi din primul tur. Este clasic cazul judeţului Buzău, unde Ion Iliescu a obţinut 71,1% dintre voturi. Şi în Prahova, procentul a fost mare, de 52,6%.
 
La alegerile din 1996, voturile din Prahova s-au orientat în cealaltă tabără, în timp ce judeţul Buzău a rămas fidel lui Ion Iliescu. Emil Constantinescu a câştigat în Prahova cu un procent de peste 60%, în timp ce, în Buzău, Ion Iliescu câştiga cu un scor asemănător.
 
În anul 2000, Ion Iliescu a triumfat din nou, însă principalul motiv a fost acela că românii nu l-au vrut pe Corneliu Vadim Tudor şi au votat mai mult împotriva acestuia decât pentru Ion Iliescu. Dacă în turul întâi voturile au fost împărţite între Ion Iliescu (PSDR), Teodor Stolojan (PNL) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM), în turul al doilea, atât Prahova cât şi Buzăul au votat pentru Ion Iliescu, care obţinut scoruri eletorale cuprinse între 60 şi 70%.
 
În 2004, Prahova schimbă din nou tabăra. Pe fondul ascensiunii politice a Alianţei Dreptate şi Adevăr, alegătorii din Prahova şi-au îndreptat voturile către Traian Băsescu, care a triumfat în faţa lui Adrian Năstase (PSD+PUR). Electoratul din Buzău face din nou opinie opinie separată şi, fidel votului de stânga, merge pe mâna lui Adrian Năstase.
 
Cu mai puţin de două luni înainte de alegeri, Alianţa DA a organizat o conferinţă de presă în care Theodor Stolojan a anunţat că se retrage din cursa prezidenţială din cauza unor probleme de sănătate, cedându-i locul lui Traian Băsescu. A fost un moment care a rămas în memoria colectivă prin celebra replică „Dragă, Stolo”, prin care Băsescu i s-a adresat lui Stolojan, izbucnind în plâns.
 
La alegerile prezidenţiale din 2009, situaţia s-a repetat. Prahovenii au mers tot pe mâna lui Traian Băsescu (PDL), care a obţinut 53,43%, pe când alegătorii din Buzău l-au preferat pe Mircea Goană (PSD), 56,06%.
 
Buzăul este judeţul care a votat cel mai masiv cu stânga la toate alegerile prezidenţiale de până acum. Călin Bostan, unul dintre ziariştii cu state vechi în presa buzoiană, are o explicaţie pentru perseverenţa buzoienilor de a-şi alege primari, parlamentari sau preşedinţi de stânga:  „Buzăul a fost, înainte de 1989, un oraş puternic industrializat, cu o platformă industrială bine dezvoltată, cu fabrici acoperind un spectru larg al industriei, de la cea grea, până la cea uşoară ori alimentară. După 1990, odată cu privatizarea acestora şi reducerile drastice de personal, inclusiv în urma retehnologizării şi a rentabilizării fluxului de producţie, s-a format şi s-a „îngroşat”, an de an, o nouă pătură, a celor dependenţi de orice formulă de ajutor social. Iar efectul – vizibil în voturile buzoienilor către partidele de stânga, în special PSD - este clar oglindit în bugetele anuale ale Primăriei, unde principala componentă o reprezintă cea socială (ajutoare sociale sub diverse forme, subvenţii la încălzire etc“.
 
TELEORMAN. Judeţ roşu
 
Teleormanul este unul dintre judeţele renumite pentru „aplecarea“ electoratului către stânga. După felul în care alegătorii teleormăneni au votat, din 1990 până în prezent, Teleormanul şi-a căpătat, pe bună dreptate, denumirea de „judeţ roşu”. Teleormănenii nu s-au dezminţit nici la scrutinul din 2 noiembrie. Victor Viorel Ponta, candidatul USD a fost votat de 57% dintre alegători, câştigând în 90 din cele 97 de comune ale judeţului.
 
La scrutinul din 2 noiembrie, teleormănenii l-au preferat pe Victor Viorel Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC. Acesta a obţinut 57% din sufragiile electoratului teleormănean. Klaus Iohannis a luat 23, 24 % dintre voturile alegătorilor din Teleorman, fiind votat de 42.894 de persoane.
 
Spre deosebire de alte judeţe, unde bătălia pentru locul trei s-a dat între Elena Udrea, Monica Macovei şi Călin Popescu Tăriceanu, în Teleorman, preferinţele alegătorilor au fost altele.
Dan Diaconescu (PPDD)a fost al treilea candidat în preferinţele teleormănenilor, alegându-se cu 8908 voturi. (4, 82%) Elena Udrea a fost votată de 7094 de alegători,  iar Corneliu Vadim Tudor de 6505 alegători. Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu a luat în Teleorman 5918 voturi.
 
GIURGIU. PSD, câştigător detaşat 
 
Victor Ponta a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale şi în judeţul Giurgiu, obţinând un scor de 61,32%, de aproape patru ori mai mare faţă de următorul clasat, candidatul ACL, Klaus Iohannis, care a înregistrat 15,40% din voturile exprimate în acest judeţ.
 
Datele centralizate de BEJ Giurgiu în urma scrutinului din 2 noiembrie au arătat că Victor Ponta a obţinut 61,32% (77.072 voturi), fiind urmat la mare distanţă de Klaus Iohannis, care a avut în  judeţ un scor electoral de 15,40% (19.360 voturi). Pe locul al treilea s-a situat Elena Udrea, cu un scor electoral de 5,45% (6.847 voturi), urmată de Călin Popescu Tăriceanu cu 4,98% (6.254 voturi), Dan Diaconescu cu 4,92% (6.192 voturi), Corneliu Vadim Tudor cu 4,14% (5.205 voturi) şi Monica Macovei cu 1,84% (2.315 voturi).
 
Toţi ceilalţi candidaţi au obţinut în judeţul Giurgiu sub o mie de voturi fiecare. Locuitorii judeţului Giurgiu menţin aceeaşi direcţie de vot din 1990 încoace. Majoritatea voturilor, la fiecare tur de scrutin electoral, au fost îndreptate către stânga. Giurgiuvenii au votat masiv FSN, FDSR , PDSR sau PSD la toate alegerile prezidenţiale organizate după 1989.
 
 
La urne, Dobrogea a furnizat un vot diferit de ceea ce se aştepta de la ea. Regiunea considerată aparte din punct de vedere economic, istoric, geografic, demografic, reuşeşte să surprindă întotdeauna. Judecând după potenţialul său, specificul Dobrogei este mai degrabă de dreapta, graţie deschiderii către restul lumii prin graniţa maritimă. Totuşi, votul populaţiei, dat de realitatea economică, este dependent de politica de stânga.
 
Se ajunge astfel la situaţii în care rezultatul alegerilor diferă ca orientare la fiecare etapă: locală, parlamentară, prezidenţială. Dacă la locale şi parlamentare, electoratul alege candidaţii generoşi, la prezidenţiale votul de la mare s-a îndreptat liber către candidatul dorit. Şi nu o dată, acesta nu făcea parte din echipa administrativă a judeţelor. 
 
Mihai Petre a fost analistul politic de la Constanţa pe care ziarul Adevărul l-a consultat în această campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. A fost ziarist, s-a afirmat în politica de dreapta ca membru al Partidului Democrat, calitate la care a renunţat după câţiva ani de activitate dedicată. Pentru că a trăit pe viu experienţele politice şi administrative, din exterior şi mai ales din interior, Mihai Petre a putut face o analiză pertinentă, în cunoştinţă de cauză, a fenomenului electoral de la Constanţa şi Tulcea.
 
 
Mihai Petre, analist politic
 
În opinia sa, votul înregistrat în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în regiunea Dobrogea este surprinzător doar în aparenţă. Chiar dacă Tulcea şi Constanţa se basculează de la dreapta către stânga, acest fapt era intuibil şi este pe deplin explicabil - consideră analistul politic.
 
„Într-adevăr, anul acesta Victor Ponta a ieşit câştigător în ambele judeţe, unde, cinci ani mai devreme, Traian Băsescu îl depăşea pe Mircea Geoană în ambele tururi de scrutin. Doar că pe 2 noiembrie 2014 au existat câteva elemente noi (care nu au existat în 2009) a căror influenţă în dinamica rezultatului înregistrat în primul tur de scrutin a fost decisivă: rezultatele alegerilor locale din anul 2012, campania electorală prezidenţială, fărâmiţarea dreptei şi candidatul ACL Klaus Johannis.
 
Mai clar: acolo unde s-a produs o schimbare a culorii politice a administraţiei locale de la dreapta la stânga (de pildă, Consiliul Judeţean Tulcea), candidatul dreptei a decontat negativ reorientarea politică locală; acolo unde campania PSD a fost decentă, pozitivă, Victor Ponta a acumulat (de pildă, Constanţa); voturile dreptei s-au fragmentat în cel puţin trei direcţii (Johannis, Macovei, Udrea şi parţial Tăriceanu) în comparaţie cu anul 2009 când s-au concentrat la Traian Băsescu şi Crin Antonescu; candidatul dreptei, Klaus Johannis, nu este nici pe departe Traian Băsescu.
 
Dacă în judeţul Constanţa, la alegerile locale din anul 2012, USL a câştigat zdrobitor cam tot ceea ce se putea câştiga (în principal municipiul Constanţa şi preşedinţia Consiliului Judeţean), în judeţul Tulcea s-a produs surpriza recuperării preşedinţiei Consiliului Judeţean de către USL (care fusese pierdută în anul 2008 în favoarea lui Victor Tarhon, PDL)“, arată Mihai Petre.  
 
TULCEA. Bascularea de la dreapta la stânga
 
Mihai Petre analizează rezultatele obţinute în judeţul din nordul Dobrogei, Tulcea fiind un judeţ care a basculat de la dreapta la stânga.
 
„În Tulcea, chiar dacă în anul 2012 primarul PDL, Constantin Hogea, a fost reales în funcţie pentru un nou mandat, trebuie observat că acesta a fost reînvestit cu încrederea a 52,95% dintre locuitorii municipiului, faţă de 73,33% în anul 2008. Deci, primarul Hogea a rămas în top, dar în scădere, lucru care s-a reflectat în mod direct şi asupra candidatului ACL (în 2009, în primul tur, Traian Băsescu obţinuse în municipiul Tulcea - 38,06%, Crin Antonescu - 27,62%, iar Mircea Geoană – 19,81%; în 2014, Victor Ponta obţine 34,56%, iar Klaus Johannis – 28,64%).
 
Totuşi, trebuie punctat că dacă adunăm procentele din dreptul Elenei Udrea (10,36%), Monicăi Macovei (5,62%) şi parţial de la Călin Popescu Tăriceanu (5,63%) la Klaus Johannis, atunci acesta ar fi ieşit învingător în municipiul Tulcea, însă nu la distanţă mare de Victor Ponta (ceilalţi actori electorali importanţi la nivel local, Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu au primit 6,13%, respectiv 5,34%).
 
Schimbarea lui Victor Tarhon (PDL) de la şefia Consiliului Judeţean Tulcea este unul dintre elementele determinante ale repesedizării judeţului. Astfel că, adevărata basculare de la dreapta la stânga se face la nivelul judeţului Tulcea, unde Victor Ponta primeşte 42,76% din voturile exprimate, Klaus Johannis – 26,25%, Elena Udrea – 9,29%, Monica Macovei – 3,63% şi Călin Popescu Tăriceanu – 3,59%. Procente neaşteptat de consistente primesc Dan Diaconescu şi Corneliu Vadim Tudor: 6,19%, respectiv 5,20%. Dacă efectuăm o simplă adunare a procentelor aferente alianţelor încheiate între finalişti, câştigătorul finalei ar fi Victor Ponta (undeva între 53-56%)“, spune Mihai Petre (foto).
 
CONSTANŢA. Marea surpriză a alegerilor
 
În aparenţă, în judeţul Constanţa s-a produs marea surpriză, candidatul PSD Victor Ponta a bătut candidatul dreptei, lucru care nu s-a mai întâmplat din anul 2004 (exceptând anul 1996, când Emil Constantinescu l-a devansat pe Ion Iliescu în ambele tururi).
 
„În municipiul Constanţa, Victor Ponta a obţinut 33,69%, în timp ce Klaus Johannis a primit 30,96% din voturile valabil exprimate. Au urmat în clasament Monica Macovei cu 8,85%, Elena Udrea cu 8,07%, Călin Popescu Tăriceanu cu 6,15%, Vadim Tudor cu 4,57% şi Dan Diaconescu – 3,82%. Se observă cu ochiul liber că dacă ar fi existat doar Klaus Johannis (fără Macovei, Udrea şi Tăriceanu), Victor Ponta ar fi pierdut primul tur în municipiul Constanţa.
 
În judeţ, distanţa dintre candidatul PSD şi cel al ACL s-a mărit. Ponta a obţinut 37,36%, Johannis – 29,41%, Elena Udrea, a fost votată de 8,07% dintre alegători, Monica Macovei a obţinut 6,38%, Corneliu Vadim Tudor (PRM) - 5,48%, Dan Diaconescu (PPDD) - 5,18%, Călin Popescu Tariceanu - 4,63%. Dacă păstrăm principiul eliminării candidaţilor Macovei, Udrea şi Tăriceanu din ecuaţie, vedem că la nivelul judeţului Constanţa, cei doi mari favoriţi ar fi fost umăr la umăr“, declară Mihai Petre.
 

La acest material au participat Dana Mihai, Elisabeth Bouleanu, Simona Suciu, Sînziana Ionescu, Florina Pop, Ştefan Both, Cezar Pădurariu.

Pe aceeaşi temă:

 
 
 
citeste totul despre: