Cum ar fi putut evita România prezenţa la Bucureşti a preşedintelui  Parlamentului rus, interzis de UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În ciuda interdicţiei de a intra pe teritoriul UE, preşedintele Dumei de Stat, Serghei Narîşkin, s-a aflat vineri la Bucureşti pentru o reuniune a unui organism regional, al cărui protocol i-a permis intrarea în România pe durata evenimentului. Specialiştii arată că România ar fi putut activa canalele diplomatice pentru a evita participarea demnitarului rus şi critică lipsa de reacţie a oficialilor români la declaraţiile lui Narîşkin.

La invitaţia preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Dumei de Stat, Serghei Narîşkin, s-a aflat vineri, la Bucureşti, pentru a prelua preşedinţia Adunării pentru Cooperarea Economică a Mării Negre (APCEMN), deţinută până astăzi de Parlamentul României. Serghei Narîşkin se află printre demnitarii ruşi care au interdicţie de a intra pe teritoriul UE, decizie politică votată de către toate ţările membre, inclusiv de România, ca urmare a anexării Crimeei. Cu toate acestea, protocolul APCEMN prevede o excepţie de la decizia UE în astfel de cazuri: pe durata întâlnirilor APCEMN, reprezentanţii Parlamentelor Statelor Membre sunt scutiţi de la restricţiile de imigrare.

„Invitaţia de participare a fost transmisă de Preşedintele Senatului (Călin Popescu Tăriceanu – n.r.), în virtutea atribuţiilor ce-i revin în calitate de preşedinte în exerciţiu al APCEMN. Decizia Senatului României de a adresa invitaţia de participare preşedintelui Dumei de Stat a avut în vedere faptul că România are o obligaţie de drept internaţional de a permite intrarea pe teritoriul său a celor care, în temeiul unui acord multilateral, se bucură de privilegii şi imunităţi“, sunt precizările Senatului, aceleaşi cu cele ale Ministerului de Externe (MAE), transmise joi, la solicitarea „Adevărul“.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că acordul încheiat de România, Federaţia Rusă şi alte state din jurul Mării Negre primează în faţa deciziei UE de a interzice unor oficiali ruşi să mai păşească pe teritoriul UE ca urmare a anexării Crimeei. „România este parte din 2006 la Protocolul adiţional privind privilegiile şi imunităţile Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN) din martie. Conform articolului din acest Protocol, România are obligaţia de a scuti reprezentanţii Rusiei care participă la lucrările APCEMN de la restricţiile privind intrarea pe teritoriul său, această obligaţie izvorând din cuprinsul unui acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi“, se arată în răspunsul MAE.

„Situaţia putea fi evitată“

Explicaţiile Senatului şi ale MAE nu-l conving însă pe fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu. Este vorba de o decizie politică a UE pe care România a votat-o. Îţi trebuie  foarte multă determinare să cauţi şi o bază juridică pentru invitaţia care a fost lansată. Interpretarea pe care a dat-o ministerul de Externe este bizară. Este vorba de o structură parlamentară, iar imunităţile şi privilegiile sunt limitate în legătură cu un anumit mandat. Sunt clare limitările dreptului de călătorie în legătură cu aceste persoane. Ar trebui să fim puţini mai circumspecţi “,a arătat Cristian Diaconescu, pentru „Adevărul“.

Fostul ministru de Externe a mai explicat că situaţia în care a fost pusă România putea fi evitată, dar nu s-a dorit acest lucru de către oficialii români, ceea ce ne va cost ape viitor. „Sigur că situaţia putea fi evitată, dar nu s-a dorit acest lucru Se preda ambasadorului sau altei persoane desemnate din Duma de Stat care nu era trecută pe această listă. Formal va părea că nu există un impact, dar sub aspectul neîncrederii sigur va exista un impact care se vor regăsi în alte contexte şi în alte momente în care vom fi mult mai interesaţi. De fiecare dată când se vine la putere sau la conducerea unor instituţii şi se discută de rolul României se afirmă cu mare determinare că vom fi categorici, suntem parteneri egali. S-ar putea ca alţii să nu fie foarte încântaţi să fie parteneri egali în astfel de contexte cu noi“, a mai spus Diaconescu.

De exemplu, la preluarea de către România a preşedinţiei APCMN de la Republica Moldova, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele organizaţiei, l-a delegat pe deputatul PNL Vlad Nistor, şeful delegaţiei parlamentare la APCEMN, să participe la ceremonia de predare-primire. „Preşedintele Senatului României, conform tuturor protocoalelor acestei organizaţii, era  obligat să-l invite pe succesorul său, care putea veni sau nu. În cazul preluării preşedinţiei României, care s-a întâmplat astă-vară la Chişinău, domnul Tăriceanu m-a delegat  pe mine să preiau în numele domniei sale preşediniţia României, ceea ce am şi făcut. Domnul Narîşkin a răspuns invitaţiei preşedinţiei Senatului, Adunării Parlamentare a organizaţiei la Marea Neagră. Nu a fost o vizită bilaterală, nu a venit în vizită la domnul Tăriceanu. Regula a fost verificată cu atenţie din inormaţiile mele“, a spus Nistor.

„Rusia era singura care putea decide“

Şi Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate, a spus că România ar fi putut sugera pe canale diplomatice desemnarea unui alt reprezentant al Federaţiei Ruse, însă preşedintele Dumei de Stat era singurul care putea decide. „E vorba de o reuniune internaţională a unei organizaţii internaţionale ce nu aparţine UE. În consecinţă, fiecare stat membru este suveran să-şi delege propria echipă. Evident că pe canale diplomatice se puteau transmite mesaje, dar Federaţia Rusă era singura care putea decide. Fiind vorba de preluarea preşedinţiei unei organizaţii internaţionale, Moscova a adoptat această variantă şi a venit chiar preşedintele Dumei de Stat“, a spus Chifu, pentru „Adevărul“.

Pe lângă participarea la cea de-a 46-a Adunare, Călin Popescu Tăriceanu a avut însă şi o întâlnire bilaterală cu reprezentanţii Federaţiei Ruse, potrivit unui comunicat al Senatului. „Este inadmisibil ca al doilea om în stat să dea dovadă de atâta slugărnicie. Să-l inviţi pe şeful Dumei de Stat a Rusiei la Bucureşti, în condiţiile în care Narâşkin are interdicţie în UE, înseamnă fie că eşti inconştient, fie că îţi propui să sfidezi, cu bună ştiinţă, statul român şi pe cetăţenii ei. Rusia ne-a ameninţat în repetate rânduri în ultimii ani, tocmai pentru că nu-şi doreşte o Românie puternică şi stabilă în regiune. Se pare că sunt însă şi destui oficiali ai statului român dispuşi să facă jocul Moscovei“, a comentat deputatul Eugen Tomac, căruia i s-a interzis intrarea pe teritoriul Federaţiei Ruse.

„Declaraţii inflamatoare“

La finalul ceremoniei, Narîşkin a spus că nu crede că baza de la Deveselu exprimă voinţa poporului român, precizând, totodată, că nicio infrastructură a NATO nu a salvat Parisul de la atentatele teroriste, declaraţii care au generat controverse în rândul experţilor de politică externă.

„Domnul Tăriceanu i-a oferit ocazia lui Serghei Narşkin să transmită mesajele din punct de vedere corect al Federaţiei Ruse împotriva  NATO, a scutului antirachetă de la uşa Parlamentului unui stat membru UE. Dânşii şi-au făcut datoria, iar din partea României nu a răspuns nimeni“, a reacţionat Diaconescu.

Şi fostul ministru de Extere, Mircea Geoană, a criticat lipsa de reacţie a oficialilor români la declaraţiile lui Narîşkin. „Declaraţii inflamatoare ale preşedintelui Dumei de Stat în Senatul României la adresa NATO şi a rolului României în logica de securitate regională. Nu am auzit nicio reacţie din partea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, inspiratele gazde ale evenimentului“, a spus Geoană.

Proteste din partea ucrainenilor

Mai mulţi parlamentari ucraineni, participanţi la Adunarea pentru Cooperarea Economică a Mării Negre (APCEMN), au protestat în timpul discursului preşedintelui Dumei de Stat, Serghei Narîţkin, din Senatul României, care a predat preşedinţia organizaţiei Legislativului Rus. Aleşii ucraineni au afişat pancarte pe care era scris „Putin, dă-ne Crimeea înapoi“ şi „2008 - Georgia, 2015 - Ucraina. Cine urmează“.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite