Cum pierde PNL voturile alegătorilor

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aprecierea publicului, a presei, pentru actuala guvernare susţinută şi de preşedintele Iohannis se baza pe speranţa că reprezintă „altceva”, în raport de guvernările anterioare. În parte reprezintă dar, pe măsură ce trece vremea, găsim tot mai multe asemănări frapante cu vechile guvernări. Câteva dintre evenimentele petrecute în ultimul timp pot fi argumente ale acestei afirmaţii.

Presupun că cititorii mei vor adăuga şi altele.

Cazul Lucian Bode. Nu ştim cât este de eficient ca ministru. Dar întâmplarea cu accidentul de maşină îl descalifică ca om de onoare, cum se presupunea a fi. Ministrul Bode a aruncat toată vina pe şoferul său, militar, ofiţer SRI, ca fiind singurul vinovat de producerea accidentului. Ca să aflăm după câteva zile că nu este aşa. Sindicatul poliţiştilor, Europol, a declarat că ministrul ”minte cu neruşinare” şi că un şofer SPP cere permisiunea demnitarului pentru orice acţiune vrea să o întreprindă. Cum confirmări ale acestei stări de fapt vin şi în alte surse, rezultă că ministrul Bode a vrut să-şi salveze pielea băgând pe altcineva în faţă, care să preia propria vinovăţie. În cazuri limită se vede caracterul oamenilor.

Cazul ministrului Vela. Spuneam şi în alte articole că unii miniştri se lasă încălecaţi de „structurile” din ministere şi nu crâcnesc în faţa lor. În cazul de faţă, „structurile” s-au întâlnit pe ascuns cu clanuri interlope, chipurile pentru protejarea populaţiei. Apoi, l-au exilat pe comisarul-şef Radu Gavriş la IPJ Harghita, din răzbunare că nu cuplează la stilul lor de a conduce ministerul. Ce a făcut Marcel Vela? Văzând reacţia publică, ministrul ar fi cerut, spun sursele SpotMedia.ro, ca Radu Gavriş să fie readus urgent în Bucureşti. Numai că „structurile” nu ţin cont de ce spune ministrul. L-au tratat cu „flit”! Şi foarte probabil că nu este singura dată. Ale cui interese sunt apărate în ministerul de Interne? Vrea şi poate premierul Orban să afle aceste lucruri? Până acum răspunsul este „nu”!

Cazul şefului DIICOT, Georgiana Hosu. A fost numită şef al DIICOT de către preşedintele Iohannis, în ciuda avizului negativ, dar consultativ, al CSM. Soţul dnei Hosu, Dan Hosu, fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul Direcţiei de combatere a crimei organizate a IGPR, a fost trimis în judecată de DNA pe 6 februarie 2017 pentru trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. Nu era un motiv suficient ca dna Georgiana Hosu să nu fie numită, fie să fie suspendată acum din funcţie, măcar până la decizia instanţei? Vom vedea la urne ce cred alegătorii. Codruta Kovesi a fost suspendată, la iniţiativa ministrului Tudorel Toader, sub presiunea CCR, pentru lucruri aiuristice, puse în referat de ministrul Toader. Acum nu se putea proceda la fel, pentru motive mult mai întemeiate?

Premierul Orban. A admis posibilitatea ca începerea şcolii, cu prezenţa efectivă a elevilor în bănci, să fie amânată până pe 1 octombrie şi a invocat opiniile specialiştilor, medici epidemiologi şi infecţionişti, care atrag atenţia că anchetele epidemiologice au relevat că majoritatea cazurilor de îmbolnăviri cu virusul SARS-CoV-2 din ultima vreme au fost ale unor persoane abia întoarse din concediu. Iar cursurile să se desfăşoare în perioada 14 septembrie-1 octombrie online. La câteva zile, după reacţiile extrem de proaste din presă, din care reieşea ca amânarea începerii şcolii se face pentru a nu afecta şansele electorale ale PNL, premierul declară: „Nimeni nu s-a exprimat vreodată că vrea să amâne începerea şcolii. Şcoala va începe la 14 septembrie iar alegerile vor avea loc la 27 septembrie”. Las cititorilor să decidă dacă la un asemenea nivel e corect să te contrazici de la o zi la alta.

Traseismul politic. Preşedintele Iohannis nu este de accord cu el, dar mulţi primari şi, mai nou, parlamentari au trecut de la PSD la PNL. Premierul Orban declara şi dânsul că nu este de acord cu traseismul, „dar chiar mă deranjează când se arată cu degetul doar către PNL. O să vedeţi că toate formaţiunile politice au luat candidaţi de la PNL. Nu numai PSD, ci şi alte formaţiuni politice au luat membri cu sutele de la PNL”. E rău traseismul, dar PNL nu poate face excepţie. Acceptă traseismul pentru că-l acceptă şi alte partide. Adică, nicio deosebire între PNL şi celelalte partide. Întrebarea, pusă de o ziaristă preşedintelui Iohannis, rămâne în continuare fără răspuns: „Dumneavoastră mai aveţi vreo influenţă în PNL?”

Deschiderea anului şcolar. O epopee continuă. Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, face declaraţiile sugerate de „structurile” care o informează. „Marea majoritate a elevilor a participat la cursuri online în semestrul al II-lea din anul şcolar trecut”, iar mai nou ne spune că 80% din şcoli sunt pregătite pentru începutul anului şcolar în condiţii de pandemie. Din declaraţiile profesorilor, părinţilor, elevilor, aflăm cu totul altceva. IRES a constatat că 900.000 de elevi nu au avut access la cursurile online, din lipsa aparaturii necesare şi/sau a accesului la internet. Nu se ştie dacă profesorii în vârstă, care se pot pensiona, sau se află în prelungirea activităţii, mai vin sau nu la şcoală în actualele condiţii. Nu se ştie dacă se pot transmite live lecţiile din clasă, în cazul scenariului hibrid, pentru că nu există aparatura tehnică necesară, şi nu se ştie dacă profesorii îşi dau acordul fiind vorba de proprietate intelectuală. N-am văzut un experiment care să confirme sau infirme acest scenariu. N-am văzut-o pe dna ministru în vizită prin şcoli, pentru a constata cu ochii dânsei stadiul de pregătire al şcolilor. Cu alte ocazii a făcut vizite inopinate, acum nu.

Guvernul nu are bani pentru creşterea alocaţiilor şi pensiilor. Este corectă poziţia actuală a executivului, oricum bugetul de stat stă pe un butori de pulbere. Altceva nu este de înţeles. Ce măsuri a luat executivul în 9 luni de zile, pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului? De ce ne trebuie 1,3 milioane de bugetari, dacă până şi Orlando Teodorovici ne spunea că 20% dintre bugetari ard gazul degeaba şi plimbă hârtii? Este adevărat că Secretariatul General al guvernului are 1500 de salariaţi în 40 de direcţii? A analizat premierul Orban dacă sunt necesari toţi aceşti salariaţi? Până şi ministrul Agriculturii recunoaşte că 14.500 de bugetari de la ministerul său gestionează o agricultură eminamente privată şi i se pare „puţin cam mult”. Voia să zică „mult prea mult”.

Sunt multe alte situaţii şi întâmplări care aduc PNL pe linia guvernărilor anterioare. Tare mi-e teamă la la viitoarele alegeri va funcţiona, ca de atâtea ori în trecut, judecata: nu am cu cine să votez. Şi vom înregistra iarăşi un absenteism masiv.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite