Defectele birocratice ale votului din Diaspora au atras atenţia asupra dreptului la vot în România, restrâns de lipsa de interes a autorităţilor. Deşi nu le sunt suspendate drepturile electorale categorii întregi de populaţie nu votează, fie pentru că nu au domiciliu, deci nici buletin de identitate, fie că au dizabilităţi fizice sau intelectuale.

Deşi e mai la modă votul din diaspora, mai ales a celei din ţările vest europene, aceste alegeri au evidenţiat dezinteresul faţă de asigurarea dreăptului la vot al persoanelor cu dizabilităţi care se aflăî fie la domoiciliile personale, fie în centre de reabilitare. Votul deţinuţilor a fost mai bine reflectat de către media decât al celorlalte personae care trăiesc în condiţii privative de libertate fără să foi comis vreo infracţiune. Adică zecile de mii de oameni care-şi petrec viaţa în centrele de reabilitare neuropsihică.

Centrul pentru Resurse Juridice a cerut statului roman să trateze cu demnitate persoanele cu dizabilităţi şi nu să le invoce alternativa chemării urnei mobile acasă – situaţie reglementată expres în lege pentru votanţii care nu se pot deplasa. CRJ a propus  adoptarea simultană a 2 soluţii crearea infrastructurii necesare la secţiile de votare şi introducerea votului  prin corespondenţă. Centrul a monitorizat în ziua alegerilor votul votul în  centrele de reabilitare  şi iată ce a descoperit:

,,CRJ a observat tot mai multe încălcări ale Articolului 29 din Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, prin care se stipulează că ,,persoanele cu dizabilităţi pot participa efectiv şi deplin la viaţa politică şi publică, în condiţii de egalitate cu ceilalţi”, ,, precum şi dreptul şi oportunitatea de a vota şi de a fi ales”, ,,prin asigurarea de proceduri, facilităţi şi materiale de vot adecvate, accesibile şi uşor de înţeles şi utilizat”.

Beneficiarii cu drept de vot din CIA nr.1, Păclişa, Hunedoara prezintă o stare de timorare. Aceştia par confuzi şi nefamiliarizaţi cu procesul de votare. Există suspiciunea că unora dintre beneficiari li s-a spus cum sa voteze şi că au fost ameninţaţi. Experţii CRJ încearcă să verifice informaţia. În turul I al alegerilor prezidenţiale din circa 190 beneficiari, au votat doar 50 de persoane.

Celor 16 beneficiari aflaţi în plasament în casa de tip familiar din Grădinari, judeţul Giurgiu, le este îngrădit dreptul la vot. La secţia de votare nu s-a prezentat niciun beneficiar şi nu a fost solicitată urna mobilă. Beneficiarii nu se află sub interdicţie judecătorească. Directorul DGASPC Giurgiu în continuare nu permite experţilor CRJ să documenteze cazul.,,

 După acest scrutin, se impune o reformă a actelor normative care privesc alegerile şi nu numai, inclusiv a legilor privind evidenţa populaţiei. Nici nu ştim numărul cetăţenilor români care nu au acte de identitate pentru că nu au un domiciliu stabil. Dar nu numai atât: se impune şi o revizuire a ceea ce înţelegem prin cuvântul cetăţean. Cetăţeanul nu este doar cetăţeanul român din Londra sau Paris, din clasa mijlocie şi cu integritatea facultăţilor fizice şi intelectuale.. Ceea ce ne va uni după aşlegeri nu va fi un preşedinte sau altul, ci va fi o concepţie integratoare asupra cetăţeniei.